Schimbarea tuturor registrelor completate de mana cu altele in format electronic. Obligativitatea depunerii lor, in fiecare luna, la inspectoratul teritorial de munca. Acestea sunt principalele prevederi ale proiectului legislativ.
Ministrul Muncii, Gheorghe Barbu, declara, in luna februarie a anului trecut, intr-un interviu acordat revistei Capital, ca va avea loc o discutie referitoare la renuntarea la Registrul de evidenta a salariatilor. “Pana vom gasi o eventuala forma electronica de pastrare a datelor, se va folosi tot cartea de munca. Nu exista in acest moment ceva mai bun. In Ungaria s-a revenit la vechiul mod de lucru, pentru ca sistemul electronic introdus le-a bulversat toata evidenta”, spunea ministrul Barbu la acel moment.
Iata ca, dupa douasprezece luni, in aplicarea Ordonantei de Urgenta nr. 65/2005, Ministerul Muncii a initiat un proiect de act normativ, care deschide din nou “Cutia Pandorei” pentru mediul de afaceri din Romania. Intreprinzatorii privati sunt de parere ca Registrul salariatilor constituie o dubla inregistrare si o bariera administrativa. Ei contesta masura care ar obliga angajatorii sa depuna lunar registrul general de evidenta a salariatilor, in contextul in care se mentin carnetele de munca, se depun inca trei declaratii continand aceleasi date (date identificare salariati, salariile acestora, contributiile calculate si virate). In plus, spun ei, trebuie avut in vedere ca toate inscrisurile (contractele individuale de munca, actele aditionale si deciziile angajatorului) se depun la directiile generale de munca si protectie sociala, care percep un comision de 0,75% din fondul lunar de salarii pentru completarea si pastrarea carnetelor de munca.
“La ora actuala nu vad o solutie practica pentru evidenta informatizata a cartilor de munca. A nu se uita experienta esuata a punctelor de pensie care, desi se depun lunar, sunt incomplete. Avand in vedere ca Oficiul pensiilor are o problema in a prelucra datele, nu vad cum Camera de munca, care nu a folosit pana acum raportarea informationala ar face fata”, este de parere Adriana Petrescu, director strategie in cadrul Kopa Publicatii Grup. In opinia sa, nu este vorba decat de o birocratizare inutila la ora aceasta. “Asemenea schimbari trebuie gandite din punct de vedere practic. Din pacate, in aceasta forma, angajatul va fi nevoit sa faca nenumarate drumuri intre diversi angajatori si Fortele de Munca. Cui foloseste asta?”, adauga Adriana Petrescu.
Viorel Andrievici, consultant in management in cadrul firmei Rubinian, sustine ca aceasta reglementare nu va crea probleme pentru companiile mijlocii si mari unde gradul de informatizare este puternic, mai ales in cadrul departamentelor financiar-contabile si de resurse umane. “Dar microintreprinderile si firmele mici cu unul-doi angajati vor percepe aceasta masura ca fiind una exclusivista si discriminatorie in cazul in care contabilii lor (de regula, colaboratori) nu vor fi in stare sa adopte o asemenea masura”, explica Viorel Andrievici. “Oricum, in ansamblul ei, masura este pozitiva, daca este gandita impreuna cu alte reglementari ce au in vedere debirocratizarea, fluidizarea circuitului informational dintre diversele persoane juridice si stat si o statistica nationala care sa reflecte tot mai bine realitatea din teritoriu”, completeaza el.
Intreprinzatorii privati sustin ca, avand in vedere cheltuielile de certificare electronica si numarul foarte mic al IMM-urilor care detin semnatura electronica, depunerea online a registrului nu poate fi valorificata in mod corespunzator. Certificarea electronica in Romania este extrem de limitata, spun ei, chiar daca legea semnaturii electronice a intrat in vigoare la sfarsitul lunii iulie a anului 2001. Taxa care trebuie platita pentru a putea avea o astfel de certificare este de 40 de euro, iar durata valabilitatii unui certificat este de maximum un an de la data comunicarii catre client. In plus, accesul la acest sistem se face intr-un mod securizat cu un cod PIN, cheltuielile de achizitie a dispozitivului fiind intre 50 si 150 de euro, in functie de gradul de securizare dorit de utilizator.
Potrivit datelor furnizate de Consiliul National al Intreprinderilor Mici si Mijlocii din Romania (CNIPMMR), la nivelul lunii decembrie a anului trecut, in Romania doar un numar de 30.000-35.000 de societati comerciale detineau semnaturi electronice, iar sectoarele care au adoptat-o au fost cel financiar-bancar, energetic si de e-guvernare. Raportat la numarul total de firme, peste 500.000, care au depus bilant la sfarsitul anului 2004, doar 7% au semnaturi electronice, iar la nivelul IMM-urilor, care reprezinta 99% din numarul total de societati comerciale, certificarea electronica este extrem de restransa.
In acest context, oamenii de afaceri au avansat o solutie: suspendarea completarii acestui registru pentru IMM-uri pe perioada mentinerii carnetelor de munca ale salariatilor.
“In ansamblul ei, masura este pozitiva, daca este gandita impreuna cu alte reglementari ce au in vedere debirocratizarea si fluidizarea circuitului informational.”
Viorel Andrievici,
consultant in management, Rubinian
