Oltenia, în pericol de deșertificare
România se confruntă cu un fenomen tot mai alarmant de deșertificare în regiunea Olteniei, unde seceta prelungită și dispariția pădurilor transformă terenurile agricole în întinderi aride.
Acest proces pune în pericol producția agricolă a țării și ar putea face România dependentă de importuri alimentare.
Solul se degradează din cauza secetei și defrișărilor
Agricultorii din Oltenia observă cum terenurile lor devin din ce în ce mai uscate, iar vântul ridică nisipul asemenea furtunilor de praf din deșert. Bogdan Diaconu, agricultor din această regiune, a explicat că atunci când vântul bate pe terenurile uscate, nisipul este purtat asemenea prafului saharian.
Din păcate, această situație afectează întreaga Uniune Europeană, unde două treimi din terenurile cultivabile se află sub amenințarea degradării solului.
Mircea Sevastel, specialist în eroziunea solului, avertizează că aproximativ o treime din suprafața agricolă a României, estimată la 23,8 milioane de hectare, se confruntă cu riscuri variate de aridizare, ceea ce ar putea forța țara să importe o parte semnificativă din produsele alimentare de bază.
„Circa o treime din cele 23,8 milioane de hectare ale ţării prezintă un risc cu diverse intensităţi de la extrem, puternic şi moderat de aridizare. La un moment dat va trebui să devenim poate chiar dependenţi de importuri la anumite produse agricole”, spune Mircea Sevastel, potrivit observatornews.ro.
Schimbările climatice intensifică secetă și fenomenele extreme
Deși precipitațiile au revenit după perioada de vară, solul nu s-a recuperat complet. În plus, vremea extremă din luna septembrie a avut un impact devastator asupra recoltelor de grâu și floarea-soarelui.
Mircea Sevastel subliniază că schimbările climatice au dus la o alternanță între secetă prelungită și ploi torențiale, care afectează puternic stabilitatea agriculturii.
„Iată ce se întâmplă din cauza schimbărilor climatice, au loc alternanţe de astfel de fenomene, de secetă pedologică prelungită cu apariţia precipitaţiilor torenţiale de intensităţi de asemenea foarte mari sau chiar nemainîntâlnite”, a mai adăugat Mircea Sevastel.
Specialiștii subliniază că temperatura globală a crescut deja cu 1,2 grade Celsius comparativ cu perioada pre-industrială, provocând valuri de căldură mai frecvente și mai intense.
Bogdan Antonescu, fizician și autor al raportului „Starea climei. România 2024”, estimează că, dacă emisiile de gaze cu efect de seră nu vor fi reduse, Bucureștiul ar putea avea parte până în 2050 de patru valuri de căldură anual, fiecare cu o durată medie de 12 zile. Aceasta va spori stresul termic asupra populației și va duce la pierderi economice semnificative.
„Comparativ cu perioada pre-industrială, valurile de căldură sunt astăzi mai frecvente, mai intense, au o durată mai mare şi un impact social şi economic semnificativ în climatul actual. Acest impact va continua să crească odată cu creşterea temperaturii medii globale.
Vom avea un stres termic mai pronunţat, mai multe decese şi pierderi economice din ce în ce mai mari. Prin impactul lor actual, valurile de căldură ne arată foarte clar că e nevoie urgentă de măsuri pentru reducerea concentraţiei gazelor cu efect de seră. Altfel, ne putem aştepta ca în 2050 în Bucureşti să avem patru valuri de căldură cu o durată medie de 12 zile, iar numărul de ore cu stres termic să se dubleze faţă de 2023”, avertizează fizicianul Bogdan Antonescu.
Necesitatea unor măsuri urgente
În acest context, experții trag un semnal de alarmă. România trebuie să adopte măsuri rapide pentru a reduce impactul schimbărilor climatice și a proteja solul împotriva fenomenului de deșertificare.
Reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră și o politică fermă de reîmpădurire ar putea încetini degradarea solului și ar asigura sustenabilitatea agriculturii pe termen lung.
