Atentia acordata unor astfel de tranzactii se datoreaza asa numitei practici de "transfer al preturilor". Astfel, in scopul optimizarii taxelor si impozitelor, dar si in scopul atingerii anumitor obiective economice, firmele dintr-un grup obisnuiesc sa faca intre ele tranzactii la preturi speciale si/sau in conditii speciale.Preturile/conditiile speciale determina distorsionarea bazei de impozitare, si, in consecinta, alterarea taxelor si impozitelor datorate. Din acest motiv tranzactiile "speci
Atentia acordata unor astfel de tranzactii se datoreaza asa numitei practici de „transfer al preturilor”. Astfel, in scopul optimizarii taxelor si impozitelor, dar si in scopul atingerii anumitor obiective economice, firmele dintr-un grup obisnuiesc sa faca intre ele tranzactii la preturi speciale si/sau in conditii speciale.Preturile/conditiile speciale determina distorsionarea bazei de impozitare, si, in consecinta, alterarea taxelor si impozitelor datorate. Din acest motiv tranzactiile „speciale” vor fi reconsiderate din punct de vedere fiscal, pentru a se determina cu o cat mai mare exactitate taxele si impozitele care ar trebui sa revina fiecarei jurisdictii fiscale (fiecarui stat), presupunand ca acestea s-ar fi efectuat in conditii de piata libera.Nu se vor face reconsiderari ale tranzactiilor atunci cand sunt derulate intre persoane juridice romane afiliate, asa cum dealtfel este precizat si in HG nr. 1840/2004, care modifica si completeaza Normele metodologice de aplicare a Codului fiscal:”Nu se efectueaza reconsiderarea evidentelor persoanelor afiliate atunci cand tranzactiile dintre asemenea persoane au loc in termeni comerciali de piata libera, precum si in cazul tranzactiilor intre persoane juridice romane afiliate.”
Aceeasi HG nr. 1.840/2004 prezinta metodele prin care se poate face reconsiderarea tranzactiilor:
· Metoda compararii preturilor
· Metoda cost-plus
· Metoda pretului de revanzare
· Metoda marjei nete
· Metoda impartirii profitului
In acelasi act normativ se avanseaza, destul de timid, niste propuneri in legatura cu modalitatea de alegere a unei metode sau a alteia. De asemenea, se aduc precizari ceva mai detaliate in legatura cu cheltuielile de publicitate si cele generale de administrare care se fac la nivelul unui intreg grup de firme. Deductibilitatea acestor cheltuieli la nivelul fiecarei firme din grup se poate face numai in anumite conditii, strict prevazute de lege.De o atentie deosebita se bucura si cheltuielile cu redeventele si dobanzile. In cazul celor dintai, pentru a determina deductibilitatea se va analiza daca nu cumva bunurile/serviciile transferate intre persoanele afiliate nu includ deja aceste redevente (altfel spus, ca redeventele nu sunt platite de doua ori).Trebuie spus ca prevederile HG nr. 1.840/2004, chiar daca destul de ample, nu reprezinta decat varful aisbergului atunci cand vorbim despre preturi de transfer si reconsiderarea operatiunilor intre persoane afiliate. Metodele enumerate mai sus au in spatele lor proceduri de lucru deosebit de complexe, care solicita experti si surse de informare de cea mai buna calitate. In esenta, toate metodele isi propun acelasi lucru de a determina pretul „corect” al unor tranzactii despre care exista suspiciunea ca s-au derulat in conditii si/sau la preturi speciale. In acest fel se va determina profitul corect pe care o persoana afiliata l-ar fi obtinut daca tranzactia s-ar fi derulat in conditii de piata libera, precum si impozitul aferent acestuia.Reconsiderarea unei tranzactii comerciale va lua in considerare urmatoarele elemente:
· Oportunitatea (daca o astfel de tranzactie s-ar fi efectuat in conditii de piata libera)
· Independenta (daca pretul tranzactiei a fost la nivelul celui de pe piata libera)
HG nr. 1.840/2004 aminteste destul de vag despre „Procedurile amiabile” existente intre state si cuprinse in conventiile de evitare a dublei impuneri.
Acordurile internationale promoveaza echitatea
Ceea ce vrea legiuitorul roman sa spuna este ca reconsiderarea tranzactiilor intr-un anumit stat (Romania spre exemplu) nu se poate face in mod unilateral, fara notificarea si chiar colaborarea cu statul/statele implicate fiscal in operatiunea in cauza. Si asta pentru ca veniturile realizate in urma tranzactiei au fost taxate in ambele state conform legislatiei lor fiscale si, dupa caz, conform conventiilor de evitare a dublei impuneri aplicabile in acest caz.In general, se recunoaste dreptul unui stat de a-si recupera taxele care i se cuvin si cu atat mai mult atunci cand este vorba de tranzactii efectuate cu persoane rezidente in jurisdictii fiscale mai favorabile (paradisuri fiscale). Dar, chiar si in aceste conditii, trebuie sa se tina seama ca veniturile grupului de firme au fost taxate in ansamblul lor si ca orice taxe solicitate suplimentar de catre o jurisdictie fiscala ca urmare a reconsiderarii unor tranzactii vor determina o dubla impunere a veniturilor puse in discutie (reconsiderate din punct de vedere fiscal). Iata de ce la nivel international se promoveaza incheierea unor acorduri prin care sa se recunoasca atat dreptul statelor de a-si incasa taxele care li se cuvin, cat si dreptul societatilor (grupurilor de societati) de a fi taxate echitabil.Legislatia romaneasca este, prin modul in care este formulata, destul de departe de un astfel de acord. Putem spune chiar ca este destul de agresiva, in sensul ca decide sa impoziteze profiturile calculate prin reconsiderarea unor tranzactii, indiferent de pozitia celuilalt stat in care respectivele profituri au fost impozitate deja (daca acesta va dori sau nu sa reconsidere la randul lui acele profituri). In mod normal, impozitarea trebuie sa fie asemenea principiului vaselor comunicante; daca baza impozabila creste intr-un anumit stat, ea ar trebui sa se reduca in mod corespunzator in celalalt stat. Modalitatea de alocare a profiturilor impozabile trebuie sa fie echitabila si sa fie recunoscuta de catre toate jurisdictiile fiscale implicate, alaturi, evident, de persoanele ale caror venituri/profituri sunt in discutie. De altfel, grupurile de firme, pentru a fi sigure ca au parte de un tratament corect, isi angajeaza proprii specialisti in domeniul preturilor de transfer. Acesti specialisti monitorizeaza actiunile autoritatilor fiscale pentru a se asigura ca metodele de reconsiderare a tranzactiilor sunt corect alese si aplicate, precum si ca procedurile de notificare si colaborare dintre diferitele jurisdictii fiscale au fost corect aplicate.
Extras din Codul Fiscal:
Persoane afiliate – o persoana este afiliata cu alta persoana, daca relatia dintre ele este definita de cel putin unul dintre urmatoarele cazuri:
a) o persoana fizica este afiliata cu alta persoana fizica, daca acestea sunt rude pana la gradul al III-lea inclusiv;
b) o persoana este afiliata cu o persoana juridica daca persoana detine, in mod direct sau indirect, inclusiv detinerile persoanelor afiliate, minimum 33% din valoarea sau numarul titlurilor de participare sau al drepturilor de vot detinute la persoana juridica ori daca controleaza in mod efectiv persoana juridica;
c) o persoana juridica este afiliata cu alta persoana juridica, daca orice alta persoana detine direct sau indirect, inclusiv detinerile persoanelor afiliate, minimum 33% din valoarea sau numarul titlurilor de participare sau al drepturilor de vot detinute la fiecare persoana juridica ori daca controleaza in mod efectiv fiecare persoana juridica; in intelesul acestei definitii, o asociere fara personalitate juridica se considera persoana juridica;