1. Restructurarea reala a agentiilor guvernamentale

Exista un raport al Fundatiei Soros scris pentru Agentia de Strategii Guvernamentale care a analizat inca din 2005 obezitatea sectorului de stat. Raportul descrie, in peste peste 200 de pagini puzderia de 1.000 de agentii guvernamentale care trebuiau restructurate inca din 2005 – detaliaza cheltuieli inutile, scheme umflate, nepotriviri legislative. Raportul a fost insa ingropat glorios timp de mai multi ani si zace si acum undeva prin arhiva Cancelariei Primului Ministru, intre timp si desfiintata ca institutie. De recomandarile care au fost facute in cadrul acelui proiect s-a ales praful, iar confidentialitatea tembela inscrisa in termenii acelui contract ma obliga sa nu spun mai multe legate de acest subiect. Totusi, exista recomandari clare, precise, care au fost pe masa decidentilor vreo 5 ani la rand – fara a exista un progress in aplicare lor. De pilda, cand taierile de agentii au fost facute, nu s-a uitat nimeni pe acest document existent deja. Rezultatul: in loc de o analiza structurala, interna, pentru fiecare organigrama in parte, cu taieri de la radacina spre varf ale structurilor nefolositoare, nu am facut decat sa pastram o structura umflata, atasand institutii desfintate peste alte instutii “salvate” si tranformandu-le astfel in departamente prin rebotezare. Altfel spus, am rebotezat sezlongurile pe puntea Titanicului, iar acum vom comprima aceste sezlonguri, prin amalgamare agentiilor in structura ministerelor. Din talmes-balmesul care este de asteptat sa urmeze, se vor intrupa structuri aproape imposibil de condus.

2. Intarirea imediata a institutiilor statului, incepand cu Fiscul

De pilda, calitatea structurii de colectare a taxelor si impozitelor – ANAF – se oglindeste in faptul ca reuseste sa colecteze cam 50% din impozitele datorate, comparativ cu 96% in Germania. In plus, un audit efectuat in urma cu ceva ani la ANAF Constanta a relevant 89% neconforme cu standardele ISO, deci o capacitate institutionala aproape inexistenta.  Se lucreaza inca cu pixul si stampila, bazele de date sunt greoaie si pline de erori, nu exista posibilitatea urmaririi electronice a contribuabilului pe toate bugetele in timp real.  In plus, exista o dezordine fizica in plus fata de cea mentala – oricine intra intr-o unitate de taxe si impozite constata maldare si teancuri infinite de dosare nesortate, nearhivate si in mod cert neintroduse complet in sistemul informatic. Fiscul din Romania este inca in secolul XIX, incasand cam jumatate din sumele din calculator.

Solutia de electronizare completa si training pentru tot personalul ar dura 6 luni, dar ar putea salva o tara. Solutiile exista de mult in toate tarile europene, iar Marea Britanie chair a externalizat pe o perioada de 10 ani serviciile IT din cadrul fiscului catre o firma privata care se ocupa ca totul sa functioneze ceas.  In Romania, daca ne chinuim mult, probabil ca mai gasim oameni care lucreaza inca cu creionul chimic in aceste institutii. Rezultatele catastrofale care deriva de aici ar trebui insemnate tot cu creionul chimic pe fruntea celor care nu vor sa le schimbe! 

3. Introducerea de urgenta a unor platforme electronice in institutii

Solutia din Bulgaria – ce a durat un an in implementare – a fost electronizarea completa  a platii impozitelor si a taxelor vamale. Rezultatul a fost o crestere a incasarilor cu 2% din PIB in conditiile acelorasi impozite. Un sistem englezesc al celor de la Crown Agents din Londra a fost implementat cu succes, inspectorii vamali si fiscali nu mai merg cu sarsanaua catre cetateni – sunt camere de luat vederi peste tot, iar interactiunea se desfasoara in proportie de 80% prin internet, unde toata lumea isi poate completa formularele. Daca exista vreo neconcordanta, nu te viziteaza vreun Georgel care sa se uite in acte si sa iti faca cu ochiul ca “a descoperit o problema, dar exista o potentiala solutie”, ci suni niste operatori la o linie telefonica – ei neputand identifica exact toate detaliile persoanei care suna. Iata un efort organizatoric care ne-ar fi salvat de taierea macar cu 5% a salariilor. Proiectul Bancii Mondiale zace de vreo doi-trei ani intr-un dosar prafuit si uitat, propus guvernului roman si Ministerului de Finante in acelasi mod in care functioneaza la bulgari.  Concluzia actiunilor noastre pare tipic balcanica: daca functioneaza in Bulgaria, de ce ar functiona si in Romania, mai draga?

4. Baza de date unice la nivel national , care sa lege toate bugetele

In Romania, avem o problema cu controlul cheltuielilor nu doar la pensii si la casa de sanatate, ci si cu incasatul amenzilor si al impozitelor la bugetul local. Este nevoie de o baza de data nationala care sa ne indice cheltuielile cu fiecare om. Cu ajutorul ei,  vom depista oameni care primesc ajutor pentru incalzire fara sa aiba nevoie, vom constata oameni care platesc un impozit pe cinci viloaie, dar au in acte un salariu de 1000 RON la firma proprie, unde trei sferturi din marfa este trecuta la negru. Vom mai constata ca exista si morti veseli care consuma medicamente din lumea de dincolo – sau pensionati pe caz de boala, chipurile aproape imobilizati la pat in actele medicale, care platesc impozit pe barca cu motor aflata pe numele lor sau pe vreo licenta de taximetrie pe undeva.Am mai putea reinnoi adresele in timp real, astfel incat scrisorile cu impozite sa mearga direct pe noile adrese corecte – se vor majora astfel incasarile. Iar intrucat inventivitatea romanului nu are limite, o baza de date ar ajuta mult la stoparea nebuniilor si la culegerea banilor care trebuie culesi de catre stat.

Legat de bazele de date la nivel national, tot ceea ce inseamna suma de incasat de catre stat ar trebui sa fie urmarita de catre fisc, iar oamenii de acolo ar trebui sa aiba o evidenta unica a sumelor datorate. Vorbesc aici inclusiv de creantele Bancorex care mai sunt la AVAS, vorbesc de amenzile date de primarii sau de amenzile contraventionale date de politie, a caror rata de incasare este aproape de 30%. Rata de prescriere a acestor creante ar trebui de asemenea prelungita dincolo de termenul de trei ani actualmentele prevazut in lege. Toate acestea sunt solutii la evaziunea fiscala care macina statul ca o molima.

DETALII:
Citeşte şi Întărirea controlului financiar, cu toate pârghiile de care dispune statul
Citeşte şi Scăderea ponderii statului în economie (vânzări/privatizări, PPP-uri) 
Citeşte şi Contracararea creşterii inflaţiei şi repornirea creditării