Troscotul japonez poate deteriora asfaltul și fundația casei
Plantele pot transforma curțile în oaze de frumusețe, dar unele specii pot cauza daune semnificative. Un exemplu este ulișca sau troscotul japonez, care poate afecta grav atât casa, cât și întreaga gospodărie dacă este lăsată să crească necontrolat.
Conform click.ro, această plantă invazivă are rădăcini care pot atinge până la 7 metri, deteriorând asfaltul și fundația casei. În alte țări, autoritățile aplică amenzi pentru cei care nu se ocupă de această plantă la timp, iar în România, troscotul japonez reprezintă o problemă similară.
Această plantă este prezentă în România, în special în zone din Transilvania, precum Sibiu, Brașov și Mureș. Este o plantă dificil de controlat și, dacă nu suntem pregătiți să îi facem față corespunzător, ar fi mai bine să evităm să o aducem în gospodărie.
O grădină dominată de troscot japonez, o plantă invazivă care poate crește până la 3 metri înălțime, nu este doar inestetică, ci poate avea și repercusiuni financiare severe.
În fiecare primăvară, când troscotul japonez începe să răsară din sol, mii de terenuri devin rapid verzi, dar cu un cost semnificativ. În Marea Britanie, prezența unei singure tulpini în curte poate reduce valoarea imobilului cu 5-15% și poate face ca multe bănci să refuze acordarea unui credit ipotecar. În cazuri extreme, planta poate face proprietățile complet lipsite de valoare.
Troscotul japonez are capacitatea de a se hibridiza cu plantele înrudite
Planta are capacitatea de a se hibridiza cu plantele înrudite, inclusiv cu vița rusă (F. baldschuanica), o specie invazivă din Asia. Această viță crește rapid și poate contribui la răspândirea și agravarea problemei troscotului japonez.
Există teoretic posibilitatea ca hibridizarea între troscotul japonez și vița rusă să genereze troscot japonez masculin, ceea ce ar putea amplifica problemele cauzate de această plantă.
În zonele unde troscotul japonez a reușit să se înmulțească, s-au produs până la 150.000 de semințe anual per tulpină, majoritatea fiind viabile. Cercetătorii sunt îngrijorați de riscul ca această plantă să devină și mai problematică în viitor.
Metodele de control pentru troscotul japonez includ mai multe strategii:
- Cosirea repetată: Epuizează rezervele de rizomi.
- Mobilizarea solului: Distruge rizomii.
- Arderea plantelor: Îndepărtează vegetația existentă.
- Acoperirea solului cu folii de plastic: Protejează solul infestat înainte de vegetație.
- Erbicidare: Utilizare de substanțe sistemice, cum ar fi glifosatul.
- Combaterea biologică: Folosirea dușmanilor naturali, precum gândacul Gallerucida nigromaculata, sau agenți patogeni.
