Societatea noastră a sponsorizat o fundaţie cu produse pentru copii. Care sunt prevederile legale din punct de vedere fiscal în legătură cu această operaţiune?
Georgeta Enache – Bucuresti
În măsura în care acţiunea de sponsorizare la care vă referiţi este făcută în baza unui contract scris, beneficiar fiind o persoană juridică fără scop lucrativ care desfăşoară activitate în domeniul umanitar, filantropic, de asistenţă şi servicii sociale etc., acţiunea poate fi calificată drept o sponsorizate efectuată potrivit prevederilor Legii nr. 32/1994 privind sponsorizarea, cu modificările ulterioare. Din acest motiv, îi este aplicabil tratamentul fiscal prevăzut de Codul fiscal, pe care îl descriem mai jos.
Din punctul de vedere al impozitului pe profit, cheltuiala cu sponsorizarea, în sine, este o cheltuială nedeductibilă. Însă, potrivit art. 21 alin. 4 lit p) din Codul fiscal, se scad din impozitul pe profit datorat sumele aferente sponsorizării dacă totalul acestor cheltuieli îndeplineşte cumulativ două condiţii: este în limita a 0,3% din cifra de afaceri şi nu depăşeşte 20% din impozitul pe profit datorat.
Din punctul de vedere al taxei pe valoarea adăugată, în conformitate cu art. 128 alin. 8 lit. f) din Codul fiscal, nu constituie livrare de bunuri acordarea de bunuri în mod gratuit, în cadrul acţiunilor de sponsorizare şi de mecenat, în condiţiile stabilite prin norme. Legat de acest aspect, normele metodologice prevăd faptul că bunurile acordate gratuit în cadrul acţiunilor de sponsorizare sau mecenat nu sunt considerate livrări de bunuri dacă valoarea totală, în cursul unui an calendaristic, se încadrează în limita a 0,3% din cifra de afaceri determinată potrivit art. 152 alin. (2) din Codul fiscal.
În acest articol se defineşte cifra de afaceri ca fiind cea constituită din valoarea totală, exclusiv taxa, a livrărilor de bunuri şi a prestărilor de servicii taxabile, efectuate de persoana impozabilă în cursul unui an calendaristic, incluzând, dacă acestea nu sunt accesorii activităţii principale, şi următoarele operaţiuni scutite cu drept de deducere şi fără drept de deducere prevăzute la art. 141 alin. (2) lit. a), b), e) si f), respectiv: serviciile financiare şi bancare, operaţiunile de asigurare şi/sau de reasigurare, arendarea, concesionarea, închirierea şi leasingul de bunuri imobile şi livrarea de bunuri imobile. Nu sunt incluse aici operaţiunile scutite cu drept de deducere prevăzute la art. 141 alin. (2) lit. c) şi d), respectiv jocurile de noroc organizate de persoanele autorizate şi livrarea la valoarea nominală de timbre poştale utilizabile pentru serviciile poştale, de timbre fiscale şi alte timbre similare. De asemenea, nu se cuprind în cifra de afaceri asfel determinată livrările de active fixe corporale sau necorporale şi livrările intracomunitare de mijloace de transport noi.
Încadrarea în plafonul prevăzut mai sus se determină pe baza datelor raportate prin situaţiile financiare anuale. Nu se iau în calcul pentru încadrarea în acest plafon sponsorizările şi acţiunile de mecenat acordate în numerar. Depăşirea plafonului constituie livrare de bunuri cu plată şi se colectează taxa, dacă s-a exercitat dreptul de deducere a taxei aferente achiziţiilor care depăşesc plafonul. Taxa colectată aferentă depăşirii se calculează şi se include în decontul întocmit pentru perioada fiscală în care persoana impozabilă a depus sau trebuie să depună situaţiile financiare anuale.
În cazul depăşirii acestui plafon, persoanele înregistrate ca plătitoare de TVA conform articolului 153 al Codului fiscal, trebuie să întocmească şi autofactura. Potrivit Normelor metodologice, autofactura trebuie să menţioneze următoarele informaţii:
• numărul facturii, care va fi un număr secvenţial acordat în baza uneia sau mai multor serii, care identifică în mod unic o factură;
• data emiterii;
• numele, adresa şi codul de înregistrare în scopuri de TVA al persoanei impozabile, atât la rubrica „Furnizor”, cât şi la rubrica „Cumpărător”;
• în loc de denumirea şi descrierea bunurilor livrate sau serviciilor prestate se va menţiona „Depăşire plafon sponsorizare”;
• valoarea ce depăşeşte plafonul, exclusiv taxa;
• cota de taxă aplicabilă;
• valoarea taxei colectate.
Informaţiile din factura emisă prin autofacturare se înscriu în jurnalele pentru vânzări şi sunt preluate corespunzător în decontul de taxă pe valoare adăugată, ca şi taxa colectată.
Capital – Editia nr.13, data 2 aprilie 2008
