O analiză a termenelor de valabilitate ale autorizaţiilor sau a acelora de închidere a regimurilor vamale suspensive v-ar putea aduce, pe lângă o reducere semnificativă de costuri, şi „oportunitatea“ de a continua operaţiunile vamale temporare după 1 ianuarie.
Pentru început, o să vă spunem ceva ce aţi mai auzit, dar este necesar pentru a stabili contextul general, anume că aderarea la 1 ianuarie 2007 va însemna desfiinţarea graniţelor vamale dintre România şi ţările membre ale Uniunii Europene. Acest lucru va însemna că, exceptând bunurile aflate în regimuri vamale suspensive sau economice la data aderării, nu vor mai exista exporturi şi importuri între România şi ţările membre UE. Acestea vor fi înlocuite de achiziţii, respectiv livrări intracomunitare. În plus, de la 1 ianuarie 2007, România nu va mai aplica legislaţia vamală naţională, ci pe cea comunitară – Codul vamal comunitar, Regulamentul vamal comunitar sau Tariful vamal comun în relaţiile comerciale cu statele din afara UE.
„Ca regulă generală, putem spune că, potrivit Tratatului de aderare a României şi Bulgariei la UE, operaţiunile vamale suspensive/economice aflate încă în derulare la 1 ianuarie 2007 vor putea continua după aderare şi vor înceta sau se vor încheia în condiţiile legislaţiei vamale comunitare“, spune Daniel Anghel, director, Tax & Legal services, PriceWaterhouseCoopers. „Totuşi, Tratatul conţine o serie de prevederi specifice – măsuri tranzitorii, în ceea ce priveşte, de exemplu, autorizaţiile vamale, dovezile de origine preferenţială, regimul de taxare aplicabil bunurilor aflate în astfel de regimuri la data aderării“, mai explică Daniel Anghel.
Cu alte cuvinte, bunurile comunitare aflate în regimuri vamale suspensive/economice la data aderării vor trebui puse în liberă circulaţie după data aderării, prin depunerea declaraţiilor vamale. Aceasta, întrucât chiar dacă sunt bunuri comunitare, punerea lor în liberă circulaţie nu se face automat la 1 ianuarie 2007. Vor putea fi puse în liberă circulaţie în România după aderare, fără a fi supuse taxelor vamale sau măsurilor comerciale, bunurile pentru care companiile deţin o dovadă a statutului comunitar, cum ar fi, de exemplu, documentul T2L pentru bunuri provenind din non-UE şi puse în liberă circulaţie înainte de ajunge la noi în ţară. De acelaşi regim se vor putea bucura şi bunurile pentru care se face dovada originii preferenţiale – EUR 1, declaraţie de origine pe factură, documente emise înainte de aderare, documentul T2L, ca şi bunurile pentru care s-a emis un carnet ATA – un document eliberat de Camera de Comerţ şi Industrie, înainte de 1 ianuarie 2007, într-un actual stat membru sau într-un nou stat membru. În cazul în care nu sunt respectate aceste situaţii, bunurile vor fi tratate ca bunuri necomunitare, pentru care se vor plăti taxe vamale UE.
„Potrivit tratatului, anumite regimuri vamale suspensive/economice, cum ar fi, de pildă, perfecţionarea activă sau admiterea temporară, aflate în derulare la data aderării, vor fi încheiate după 1 ianuarie 2007, în conformitate cu legislaţia vamală română – în vigoare înainte de data aderării. Altele, cum ar fi antrepozitul vamal, vor fi încheiate conform legislaţiei vamale comunitare. Ceea ce înseamnă, din punctul de vedere al taxării, că aplicarea taxelor vamale se face în funcţie de tariful vamal român. De exemplu, 30% taxe vamale pentru autoturisme“, spune Valentin Durigu, senior tax manager, PriceWaterhouseCoopers. Astfel, momentul în care aceste regimuri pot sau ar urma să fie închise ar trebui să fie analizat în funcţie de interesul companiei şi în raport cu măsurile tranzitorii prevăzute în Tratat pentru aceste regimuri, astfel încât firma să îşi minimizeze costurile aferente.
Operaţiunile vamale temporare iniţiate înainte de data aderării pot continua şi ulterior, doar în condiţiile îndeplinirii anumitor cerinţe. Aşadar, autorizaţiile pentru regimurile vamale suspensive/economice – admitere temporară sau perfecţionare activă trebuie, pentru a-şi menţine valabilitatea şi a putea fi utilizate în continuare, să fie emise în conformitate cu legislaţia vamală comunitară aplicabilă la 1 ianuarie 2007. „Având în vedere similaritatea prevederilor din legislaţia vamală română aplicabilă în prezent şi cele din legislaţia vamală comunitară, autorizaţiile trebuie să fie conforme cu legislaţia comunitară. Fac excepţie autorizaţiile de admitere temporară cu exonerare totală, aferente operaţiunilor de leasing“, explică Valentin Durigu.
În plus, pentru a continua regimurile vamale suspensive după 1 ianuarie, trebuie să verificaţi termenele de valabilitate ale autorizaţiilor, termenele limită de închidere ale regimurilor vamale suspensive, dar şi termenul de valabilitate al documentelor prin care se garantează plata datoriei vamale, cum ar fi scutirea de la garantare sau scrisoarea de garanţie bancară. Dacă toate acestea sunt în regulă, regimurile suspensive mai sunt valabile. Dacă nu, pentru a putea totuşi să continuaţi regimurile vamale suspensive, vă este recomandat să solicitaţi autorităţilor vamale prelungirea lor, asigurând şi garantarea corespunzătoare a drepturilor vamale. „Trebuie reţinut că, de la data aderării, bunurile care au statut comunitar nu mai pot fi plasate în regimuri vamale suspensive după aderare, pentru că, conform Tratatului, acestea trebuie să poată circula liber pe tot teritoriul UE, inclusiv România şi Bulgaria“, conchide Daniel Anghel.
Ponturi pentru o „tranziţie“ uşoară
• În cazul regimurilor de admitere temporară, perfecţionare activă, perfecţionare pasivă şi transformarea sub control vamal, societăţile îşi vor putea folosi autorizaţiile obţinute înainte de aderare până la expirarea acestora, dar nu mai târziu de 31 decembrie 2007.
• Potrivit legislaţiei comunitare, regimul de admitere temporară nu poate depăşi, în general, 24 de luni. Este, de exemplu, cazul echipamentelor, utilajelor aduse în România pentru a fi utilizate în producţie. Pentru acestea trebuie verificat în ce măsură regimul de admitere temporară poate fi menţinut.
• Cele mai „afectate“ bunuri vor fi cele care provin din ţări non-UE şi cele pentru care nu se vor putea aduce documente care să le dovedească originea: autoturisme, produse agricole, alcool şi băuturi alcoolice.
