s-au intors, saptamana trecuta, de la Bruxelles. Prima, intens mediatizata, se refera la avizul favorabil pe care raportul Moskovici l-a primit in Comisia pentru Afaceri Externe a Parlamentului European. Cea de-a doua, cu mult mai discret anuntata si foarte slab mediatizata, se refera la initiativa Parlamentului European de a se implica direct in finalizarea procesului aderarii Romaniei si Bulgariei. Concret, Parlamentul European doreste sa aiba drept de veto in ceea ce priveste aderarea celor doua tari in 2007, nu doar rol consultativ, asa cum a avut de-a lungul istoriei UE. De ce ne-am temut, nu scapam. Diversitatea intereselor nationale si politice pe care deputatii europeni le reprezinta, orgoliile si jocurile de culise, precum si dominanta subiectiva a multora dintre ei complica regulile aderarii Romaniei si Bulgariei. Fata de restul tarilor foste comuniste, cele doua state au un mare handicap: fac echipa intr-un joc ale carui reguli le sunt anuntate pe parcurs.Implicarea directa a Parlamentului European este conditionata de acordul Comisiei Europene si al Consiliului European. Comisia a agreat deja. Consiliul va lua o decizie in cursul acestei saptamani, iar dupa cum bate vantul dinspre Bruxelles, este foarte probabil ca deputatii europeni sa-si vada visul cu ochii.
Problemele romanilor
Birocratia si aderarea la UE se gasesc, in mod surprinzator, pe ultimele locuri intr-un clasament al celor mai importante probleme ale momentului.
