Prima parte a articolului poate fi citit aici
- Când este necesar consimțământul „expres” / „explicit”
Directiva 95/46/CE impune existența consimțământului expres (explicit) doar în cazul datelor cu caracter special (e.g. origine rasială sau etnică, convingeri politice sau religioase, date privind starea de sănătate sau viața sexuală)
În schimb, potrivit Legii nr. 677/2001, consimțământul pentru prelucrarea datelor trebuie să fie expres și neechivoc fără a se face distincție în ceea ce privește tipurile de date prelucrate, respectiv date obișnuite sau speciale. Această necorelare legislativă cu legislația europeană a suscitat, în practică, întrebări în ceea ce privește modul în care trebuie interpretate dispozițiile din art. 5 alin. (1) din Legea nr. 677/2001, respectiv dacă era necesar consimțământul expres (explicit) în orice situație, sau doar în cazul datelor speciale, conform celor stabilite de Directiva 95/46/CE (act normativ pe care Legea nr. 677/2001 trebuia să îl transpună în dreptul intern).
GDPR menține diferențierea inclusă în Directiva 95/46/CE dintre consimțământului neechivoc pentru datele personale obișnuite și consimțământul neechivoc și explicit (expres) pentru datele cu caracter special, înlăturând practic dilemele apărute în baza Legii nr. 677/2001 cu privire la natura consimțământului în cazul datelor obișnuite.
Trebuie menționat însă că, în plus față de prelucrarea datelor speciale, GDPR stabilește și alte ipoteze în care este necesar un consimțământ neechivoc și expres (explicit), respectiv: prelucrarea datelor în cazul restricționării prelucrării de către persoana vizată (art. 18 (2) GDPR); adoptarea unor decizii pe baza unor prelucrări automate, inclusiv activități de profilare (art. 22 (1) GDPR); transferul datelor personale în state cărora nu li s-a recunoscut un nivel de protecție adecvat (art. 49 (1) a) GDPR).
- Consimțământul minorilor
GDPR adresează în mod expres subiectul consimțământului minorilor, plecând de la premisa „că aceștia au nevoie de o protecţie specifică a datelor lor cu caracter personal, întrucât pot fi mai puţin conştienţi de riscurile, consecinţele, garanţiile în cauză şi drepturile lor în ceea ce priveşte prelucrarea datelor cu caracter personal”. GDPR amintește că această protecție este necesară, în special, în contextul activităților de marketing adresat copiilor, crearea de profiluri de personalitate sau de utilizator, al colectării datelor cu caracter personal privind copiii în momentul utilizării serviciilor oferite direct copiilor (respectiv, în general în contextul serviciilor oferite de societățile informaționale).
Ca atare, GDPR stabilește că prelucrarea datelor minorilor pe bază de consimțământ va fi legală doar dacă minorul care și-a dat consimțământul are cel puțin 16 ani.
În cazul copiilor sub vârsta de 16 ani, va fi necesar acordul sau autorizarea consimțământului din partea părintelui / tutorelui. Este important de menționat că operatorii vor trebui să depună eforturi rezonabile (pe baza tehnologiilor disponibile) pentru a verifica dacă părintele / tutorele și-a dat acordul sau a autorizat consimțământul minorului.
În fine, pentru a asigura condiția „consimțământului informat”, în cazul minorilor notele de informare care stau la baza consimțământului trebuie să fie exprimate într-un limbaj simplu și clar, astfel încât minorii să îl poată înțelege cu ușurință. Astfel, operatorii trebuie să aibă în vedere că, în acest caz, exigențele în ceea ce privește simplitatea și accesibilitatea limbajului sunt și mai stricte.
- Aspecte formale privind consimțământul
GDPR prevede în mod expres că, indiferent de forma prin care consimțământul este manifestat, operatorul trebuie să fie în măsură să demonstreze că persoana vizată și-a dat consimțământul pentru prelucrarea datelor personale. Operatorii vor trebui deci să păstreze dovezile privind exprimarea consimțământului persoanei vizate. Această cerință este în special relevantă pentru operatorii care se bazează pe consimțământul verbal. Aceștia vor trebui să fie mai atenți în utilizarea unei astfel de metode de exprimare a consimțământului, consimțământul verbal fiind, de regulă, mai greu de probat.
GDPR stabilește că solicitarea pentru obținerea consimțământului trebuie să fie clară și inteligibilă astfel încât persoana vizată să înțeleagă pe deplin scopul acestei cereri și efectele acordării consimțământului. Ca atare, ca regulă, solicitările de genul „prin bifarea acestei căsuței va dați consimțământul pentru prelucrarea datelor conform politicii de confidențialitate”, nu vor satisface această condiție.
- Dreptul de retragere a consimțământului
În contextul actualei legislații, dreptul a-și retrage a consimțământul reprezintă o manifestare a dreptului la opoziție la persoanei vizate. GDRP, însă, reglementează în mod distinct acest drept, obligând totodată operatorii să informeze persoanele vizate, înainte ca acestea să-și dea consimțământul, cu privire la existența acestui drept și condițiile de exercitare a lui.
La acest moment, cu excepția consimțământului pentru scop de marketing, retragerea consimțământului presupune parcurgerea unei proceduri (de regulă) elaborate stabilită și comunicată de operator. GDPR simplifică această procedură în favoarea persoanei vizate. Astfel, operatorii vor trebui să își regândească sistemul de prelucrare a datelor în sensul simplificării mecanismelor de retragere a consimțământului de prelucrare a datelor (acestea trebuie să fie comode și ușor de utilizat, la un nivel cel puțin echivalent mecanismului de obținere a consimțământului).
- Consimțământul obținut înainte de intrarea în vigoare a GDPR
Dacă prelucrarea datelor se fundamentează pe consimțământul exprimat conform legislației acum în vigoare, respectând și condițiile din GDPR, nu este necesar ca persoana vizată să îşi dea încă o dată acordul pentru prelucrarea datelor.
Evident, operatorii vor trebui să-și facă un audit al mecanismelor de prelucrare a datelor (inclusiv a modului în care este exprimat consimțământul) pentru a verifica dacă acestea corespund condițiilor stabilite de GDPR.
Până la intrarea în vigoare a GDPR au rămas doar câteva luni. Prin urmare, acest demers ar trebui făcut cât mai repede. În caz contrar, operatorii riscă să rămână descoperiți la momentul intrării în vigoare a regulamentului, acesta aducând cu sine, ca un alt element de noutate, sancțiuni administrative mai severe decât cele aplicabile acum.
Articol realizat de Sergiu CREȚU
Senior Associate al Țuca Zbârcea & Asociații
