Din cele doua milioane de norocosi care au gasit de lucru in strainatate, jumatate se afla in tarile vechi membre ale Uniunii Europene. Sunt piete de munca extrem de selective, ceea ce-i face pe cei mai multi dintre romanii ramasi acasa sa spere ca data aderarii si obtinerea statutului de cetatean european sunt cheile cu ajutorul carora vor patrunde si ei in paradisul mult visat. Partial, speranta le este indreptatita, dar dupa ce stau pe tusa sapte ani, deci tot cei care deja au plecat sau care vor pleca pana in 2007 ies in castig. Cu o conditie, aceea de a fi informati.
“Nu parasiti tara in care munciti temporar, nu va veti mai putea intoarce!” – astfel suna cea mai importanta porunca. Cetatenii romani pe care aderarea tarii la Uniunea Europeana ii prinde muncind cu acte in regula pe teritoriul unui stat membru nu pot pleca, fara sa piarda dreptul castigat inainte de aderare. Ei nu se mai pot intoarce si li se aplica regimul general, aplicabil noua tuturor celor ramasi acasa, acela al perioadei de tranzitie.
Aceasta regula demoleaza definitiv speranta celor mai multi ca daca 1 ianuarie 2007 sau 2008 te prinde in Germania, spre exemplu, poti da curs ofertelor de munca de pe teritoriul oricarui stat membru. Intr-adevar, libera circulatie a persoanelor si dreptul de a munci oriunde gasesti de lucru in Uniunea Europeana exista si functioneaza, dar nu pentru europenii din tarile central si est-europene. Chiar daca au dublul statut de cetateni europeni, drepturile pe piata comunitara a muncii le sunt limitate. Chiar si asa insa, ei isi pot reintregi familiile. Membrii acestora pot, la randul lor sa munceasca legal, dar numai dupa cel putin 18 luni de la sosirea lor in tara gazda.
“Este posibil ca in cazul Romaniei restrictiile si contingentarile sa fie mult mai selective si discriminatorii decat in cazul cetatenilor statelor central si est europene care au aderat la 1 mai 2004”, avertizeaza Mihai Moia, coordonator de proiect in cadrul Institutului European din Romania. Vechile state membre vor pune accent pe importul de forta de munca pentru completarea nevoilor pietei, asa cum face astazi Spania cu capsunarii din Romania. Accesul pe pietele nationale ale muncii din aceste state in afara acestui tipar nu va fi deloc facil. Fara a infirma aceasta imagine a viitorului, nu foarte optimista, Daniela Nicoleta Andreescu, secretar de stat, sefa Departamentului de munca pentru strainatate, atenueaza mesajul. Conditiile de angajare a romanilor in tarile Uniunii Europene nu vor fi radical diferite de cele de astazi. si, completam noi, depind de politica fiecarei tari gazda, fiind diferite, in functie de nevoile de dezvoltare economica. Din aceasta perspectiva, cei ce doresc sa-si faca bagajele acum, pentru ca aderarea sa-i prinda in vechea Europa, ar trebui sa parieze pe Suedia, Irlanda si Marea Britanie. Sunt singurele piete de munca pe deplin deschise.
“Restrictiile si contingentarile ar putea fi mult mai selective si discriminatorii decat in cazul cetatenilor statelor central si est-europene care au aderat la 1 mai 2004.”
Mihai Moia,
coordonator de proiect in cadrul Institutului European din Romania
Ministrul Muncii, Gheorghe Barbu, cunoaste secretele regimului de munca in strainatate dupa aderarea Romaniei la Uniunea Europeana. Departamentul de munca pentru strainatate, aflat in structura ministerului pe care il conduce, detine toate informatiile necesare celor care doresc sa munceasca legal in statele membre UE
Romanii cheltuiesc acasa banii din strainatate
Cea mai mare parte a banilor castigati de romanii aflati la munca in strainatate se intorc in tara. In ultimii ani, a crescut ponderea veniturilor din munca in totalul transferurilor banesti din strainatate. Initial, efectul a fost pozitiv – cresterea aportului valutar, pentru ca ulterior sa se concretizeze in cresterea consumului.
La ce se pot astepta amatorii de munca In UE
Regimuri de munca diferite de la tara la tara. Exista patru grupe de state, fiecare cu regulile ei:
• Din prima fac parte cele mai reticente tari vechi membre. Este vorba despre Belgia, Spania, Germania, Grecia, Franta, Luxemburg si Spania. Reticenta lor la libera intrare a muncitorilor estici se concretizeaza intr-un regim restrictiv al imigratiei, cetatenii noilor state membre fiind tratati la fel cu cei din tarile aflate in afara Uniunii. Ei sunt obligati sa ceara eliberarea permiselor de munca si le obtin numai daca viitorii lor patroni fac dovada ca nu au gasit pentru postul respectiv angajati printre concetatenii lor.
• O a doua grupa este cea a statelor care practica o politica restrictiva de deschidere a pietelor muncii, dar care aplica, totusi, cote in cazul fortei de munca provenite din noile state membre central si est-europene. Austria, Italia, Olanda si Portugalia se regasesc
in aceasta grupa.
• Cea de a treia grupa este cea a tarilor ce permit accesul general pe pietele nationale ale muncii, concomitent cu scheme de asigurari sociale limitate. Acordarea permiselor de munca este totusi conditionata de cerinte ce tin de nevoile sectoriale ale economiilor. Marea Britanie si Irlanda se inscriu in aceasta gupa.
• Suedia este singurul stat membru in care regulile comunitare ale liberei circulatii a fortei de munca sunt respectate. Este dificila insa gasirea unui angajator care sa pledeze pentru acordarea prioritatii la ocuparea postului unui cetatean al unui nou stat membru.
Salarii diferite, de la tara la tara:
• Italia nu reglementeaza un salariu minim national. Salariile minime sunt considerate cele de la nivel de sectoare si sub-sectoare ale economiei.
• In Germania, salariile se negociaza de la ramura la ramura si de locul unde se afla angajatorul.
• Spania practica un salariu minim interprofesional (513 euro/luna).
Sezonierii romani sunt la mare cautare
Muncitorii sezonieri au cele mai multe sanse de a-si gasi de lucru in vechile state membre ale Uniunii Europene. Statistica arata ca cele mai multe contracte de munca sunt cele sezoniere, exceptand Elvetia, Ungaria si Luxemburg – tari in care acest tip de contracte nu functioneaza.
