Miniştrii europeni de Finanţe ar urma să-şi depăşească marţi divergenţele de opinie şi să cadă de acord cu privire la primele măsuri economice comune în faţa pandemiei de coronavirus, chiar dacă aceste prime măsuri nu vor fi atât de ambiţioase pe cât sperau autorităţile de la Paris, Roma şi Madrid, transmite AFP, conform Agerpres.

Potrivit AFP, acest prim răspuns european ar urma să fie compus din trei piloni: acordarea de împrumuturi de la fondul de salvare al zonei euro (MES), un fond de garanţii pentru companii şi sprijinirea schemelor de şomaj parţial.

În schimb, ideea unui „fond de relansare” sau a unui „fond de solidaritate” capabil să emită obligaţiuni comune pentru toate statele membre, cum a propus Franţa, continuă să provoace diviziuni în interiorul Uniunii.

Cu toate acestea, ministrul francez de Finanţe, Bruno Le Maire, consideră totuşi indispensabilă această ultimă opţiune, care ar urma să fie menţionată marţi în concluziile miniştrilor europeni de Finanţe, care ar urma să îşi acorde un răgaz de două-trei luni pentru a pune la punct detaliile modului de funcţionare. „Ar trebui să dispunem de un instrument mai puternic pentru a face faţă consecinţelor pe termen lung”, a insistat luni Bruno Le Maire.

Franţa, alături de Italia şi Spania, două ţări afectate în mod deosebit de pandemia de coronavirus, şi alte state din zona euro doresc înfiinţarea unui instrument care să permită celor 19 state care au adoptat moneda unică să contracteze împrumuturi comune, sub forma unor „corona-obligaţiuni”.

Miniștrii europeni de Finanțe se reunesc azi și vin cu propuneri

Luni, doi comisari europeni, cel pentru piaţa internă, Thierry Breton, şi cel pentru economie, Paolo Gentiloni, au pledat pentru această soluţie pentru a finanţa necesităţile de după criză. Însă Germania şi Olanda au respins deja vehement ideea acestor „corona-obligaţiuni” cu prilejul summitului european virtual din 26 martie. Aceste două state alături de alte ţări din nordul Europei, ale căror datorii sunt considerate mai sigure, refuză orice partajare a riscurilor cu ţări puternic îndatorate precum Italia sau Spania, considerând că au o atitudine mai relaxată când vine vorba de gestionarea datoriilor.

Potrivit unei surse diplomatice, ideea franceză ar putea fi totuşi evocată într-un mod mai mult sau mai puţin vag în concluziile reuniunii miniştrilor europeni de Finanţe, în ideea de a evita un blocaj. „La final toţi vor putea spune că „corona-obligaţiunile” sunt în continuare acolo, sau nu. Iar dezbaterea va continua”, a explicat acest diplomat.

Propunerile miniştrilor europeni de Finanţe, care urmează să se reunească prin video conferinţă, începând cu ora 15:00 (13:00 GMT), se vor adăuga unui plan de relansare semnificativ lansat de Banca Centrală Europeană (BCE).

Prima propunere constă în utilizarea unei părţi din cele 410 miliarde de euro disponibile în Mecanismul European de Stabilitate (MES), fondul de salvare al zonei euro înfiinţat în 2012, cu prilejul crizei datoriilor suverane, pentru a ajuta statele membre care au probleme în a se finanţa de pe piaţă. MES ar putea acorda împrumuturi unui stat în dificultate, împrumuturi care ar putea merge până la 2% din PIB, dar cu garanţii mai limitate decât de obicei.

„Nu vom putea spune în acest moment unei ţări lovite de criză: acum trebuie să vă supune-ţi unui program de supraveghere. Este evident că din punct de vedere politic acest lucru este complet imposibil”, a apreciat luni comisarul european pentru economie, Paolo Gentiloni.

De asemenea, Banca Europeană pentru Investiţii (BEI), braţul financiar al Uniunii Europene, ar urma să fie pusă şi ea la contribuţie pentru crearea unui fond de garantare paneuropean, a cărui valoare nu a fost încă dezbătută. BEI propune să doteze acest fond cu 25 de miliarde de euro, prin intermediul garanţiilor oferite de statele membre, pentru a putea mobiliza până la 200 miliarde de euro suplimentare ce vor fi destinate companiilor.

În sfârşit, miniştrii europeni de Finanţe ar urma să valideze planul Comisiei Europene vizând crearea unui instrument de garantare cu până la 100 miliarde de euro planurile naţionale de şomaj parţial, consolidate sau înfiinţate în contextul pandemiei de coronavirus.

Dacă miniştrii europeni de Finanţe vor ajunge la un consens, îşi vor prezenta propunerile şefilor de stat şi de guvern din UE.