Miniştrii europeni de Finanţe nu au ajuns miercuri, după o noapte de discuţii, la un acord privind răspunsul economic comun la pandemia de coronavirus, a anunţat preşedintele Eurogrupului, Mario Centeno, care a convocat o nouă reuniune pentru ziua de joi, transmite AFP, conform Agerpres.

„După 16 ore de discuţii, ne-am apropiat de un acord, dar nu am ajuns încă acolo. Am decis să suspend Eurogrupul care va continua mâine, joi”, a scris Mario Centeno pe contul său de Twitter.

Reuniunea, în sistem videoconferinţă, a miniştrilor europeni de Finanţe a început marţi la ora 16:30 (14:30 GMT) şi a fost reluată la 22:00 GMT, după mai multe ore de întrerupere în timpul cărora au avut loc numeroase discuţii în format restrâns în încercarea de a se ieşi din impas.

Reuniunea reprezintă un test decisiv pentru unitatea celor 27 de state membre UE, care nu îşi pot permite să facă dovadă, încă o dată, de absenţa unei viziuni comune după eşecul summitului şefilor de stat şi de guvern consacrat crizei, care a avut loc pe 26 martie.

Răspunsul european la pandemie urmează să se orienteze pe trei axe principale: până la 240 de miliarde de euro de împrumuturi din fondurile de rezervă ale zonei euro, un fond de garanţii pentru companii şi sprijin pentru şomajul parţial.

Italia susținută de Spania cer un instrument comun de datorie

Cu toate acestea, ţările cele mai afectate de pandemie, în special Italia, continuă să solicite, suplimentar, crearea unui instrument comun de datorie, sub forma unor euro-obligaţiuni denumite deseori corona-bonduri sau eurobonduri, destinat relansării economiei după încheierea crizei. Statele din nordul Europei, în special Germania şi Olanda, s-au opus Italiei, susţinută de Spania, ceea ce a determinant eşecul summitului din 26 martie.

Mai degrabă decât să discute despre o datorie comună ipotetică, ţările nordice preferă pentru moment să se concentreze asupra instrumentelor deja existente pentru contracararea şocului economic, în special Mecanismul European de Stabilitate (MES) creat în 2012, ca urmare a crizei datoriilor din zona euro. Mecanismul ar putea acorda împrumuturi statelor aflate în dificultate care să meargă până la 2% din PIB, adică până la 240 de miliarde de euro pentru întreaga zonă euro, cu contrapărţi mai limitate decât de obicei.

Banca Europeană pentru Investiţii (BEI) ar urma să se implice printr-un fond de garanţii paneuropean, în valoare de 25 de miliarde de euro, care ar permite mobilizarea până la 200 de miliarde de euro suplimentari pentru companii.

De asemenea, miniştrii europeni de finanţe urmează să valideze proiectul Comisiei Europene vizând crearea unui instrument care să garanteze, cu până la 100 de miliarde de euro, planurile naţionale privind şomajul parţial.

Dacă se va ajunge la un acord, propunerile miniştrilor de finanţe urmează să fie aprobate de şefii de stat şi de guvern din statele membre UE.