El a subliniat că relația dintre România și SUA cu Nuclearelectrica este una de lungă durată, având rădăcini înainte de 1989. Potrivit acestuia, actualul program energetic se bazează pe un memorandum de înțelegere semnat încă din anii ’60 între România și Departamentul de Energie al SUA, ceea ce demonstrează continuitatea și importanța acestui parteneriat strategic.

Primul acord Nuclearelectrica cu SUA, semnat în 1981

Cosmin Ghiță a precizat că primul credit pentru centrala de la Cernavodă a fost acordat de US Exim Bank în 1981, printr-un acord semnat de președintele Nixon. Deși tehnologia utilizată în proiect este preponderent canadiană, el a subliniat că a existat încă de la început o implicare semnificativă a Statelor Unite.

În ceea ce privește colaborarea actuală, directorul Nuclearelectrica a explicat că, în urma eforturilor depuse în perioada 2019-2020, care au condus la semnarea acordului interguvernamental dintre România și SUA, s-au concretizat mai multe proiecte în domeniul energiei nucleare. Printre acestea se numără retehnologizarea și extinderea centralelor de la Cernavodă, dezvoltarea unităților 3 și 4, precum și implementarea primului reactor modular de talie mică (SMR). Pentru aceste inițiative au fost accesate mai multe surse de finanțare.

„Ulterior, primul credit pentru Cernavodă a fost acordat de US Exim Bank în 1981, semnat de către președintele Nixon. Chiar și așa, a existat o componentă americană semnificativă, deși tehnologia de bază este canadiană.

După eforturile din 2019-2020, care au culminat cu semnarea acordului interguvernamental între România și SUA, s-au conturat proiectele nucleare la care lucrăm în prezent: cele de extindere a retehnologizării, extinderea unităților 3 și 4 și dezvoltarea primului reactor modular de talie mică (SMR). În acest sens, au fost accesate mai multe finanțări”, a adăugat Cosmin Ghiță.

Directorul Nuclearelectrica a mai afirmat că proiectele actuale au început în primul mandat al președintelui Donald Trump și au fost continuate sub conducerea președintelui Joe Biden.

Sursele de finanțare sunt sigure

Cosmin Ghiță, directorul general al Nuclearelectrica, a declarat că se menține deschiderea în privința surselor de finanțare pentru proiectele nucleare. El a subliniat că un astfel de proiect se întinde pe o perioadă foarte lungă, având un orizont de dezvoltare care poate ajunge până la sute de ani și că acesta trebuie să depășească mai multe cicluri politice și electorale pentru a ajunge la succes.

Ghiță a evidențiat succesul obținut în domeniul nuclear, menționând parteneriatele cu statele transatlantice din Europa, Canada și Statele Unite, care au ajutat România să ajungă într-o poziție de frunte pe plan global. De asemenea, directorul Nuclearelectrica a menționat că România a reușit să internalizeze multe dintre capabilitățile dobândite prin aceste parteneriate și să le aplice pe plan național.

„Vedem în continuare deschidere prin sursele de finanțare. Un proiect nuclear se întinde pe foarte mulți ani, are un orizont de până la sute de ani și traversează multe din ciclurile politice și electorale pentru a putea ajunge la succes.

Noi am avut succes în domeniul acesta împreună cu partenerii noștri transatlantici din Europa, Canada și Statele Unite, care ne-au ajutat să ne pună pe un loc de frunte la nivel global. Bineînțeles, internalizând foarte multe din acele capabilități și folosindu-ne de cunoștințele dobândite în relația cu aceștia în plan național”, a explicat directorul general al Nuclearelectrica.

Cosmin Ghiță a mai transmis că graficul actual estimează punerea în funcțiune a primului modul al centralei nucleare de la Doicești pentru începutul anului 2030, sau, posibil, la sfârșitul anului 2029. De asemenea, acesta a amintit că în anii 2000 au fost semnate memorandumuri de colaborare cu alte țări, inclusiv cu Polonia, pentru pregătirea noilor specialiști.

1 din 5 becuri se aprinde de la Cernavodă

Întrebat despre importanța României în aprovizionarea cu energie în Europa și rolul pe care Nuclearelectrica îl joacă în acest context, Cosmin Ghiță a subliniat că, în prezent, Nuclearelectrica furnizează aproximativ 20% din energia electrică la nivel național, alimentând astfel 1 din 5 becuri. De asemenea, compania joacă un rol semnificativ în sprijinirea țărilor vecine, în special a Republicii Moldova, consolidând securitatea energetică regională.

Referindu-se la finanțarea acordată de Banca Europeană de Investiții (BEI), Ghiță a explicat că proiectul Instalației de Detritiere beneficiază de o sumă totală de 250 de milioane de euro, aceasta fiind prima finanțare acordată de BEI în domeniul nuclear după accidentul de la Fukushima.

„În urma acestui eveniment, la nivelul Uniunii Europene a existat un blocaj general în ceea ce privește investițiile în energie nucleară. Totuși, această abordare a fost reevaluată odată cu adoptarea actului delegat în Parlamentul European la în jurul anilor 2020-2021. În această perioadă, Uniunea Europeană a început să își asume deschis energia nucleară ca parte a mixului energetic, recunoscând importanța acesteia, așa cum era deja susținut de numeroși specialiști.

Dacă analizăm profilul țărilor care beneficiază în prezent de energie ieftină, observăm că acestea sunt, în principal, statele cu un număr ridicat de centrale și capacități nucleare, precum Franța. Aceste state se bucură de un cost mai redus al energiei produse, ceea ce le oferă oportunități mai mari pentru localizarea centrelor de date, crearea de locuri de muncă și creșterea competitivității economice. Totodată, energia nucleară joacă un rol esențial în menținerea sectoarelor industriale esențiale pentru economie și, uneori, chiar pentru securitatea națională”, a detaliat Cosmin Ghiță.