Virginie Robert a scris o opinie cu privire la relația dintre SUA și China, dar și despre schimbările pe care le-a adus noul președinte american, Joe Biden. Mai exact, acesta consideră că liderul SUA este pregătit să înfrunte direct China.
Relația SUA-China: tactica Biden
Administrația Biden dorește o diplomație a rezultatelor cu Beijingul. Cu ajutorul aliaților SUA, și prin reașezarea forțelor economice și democratice ale Americii, președintele se consideră pregătit să înfrunte China de pe o poziție de forță, arată Les Echos.
Chine rămâne provocarea centrală a politicii externe americane. Raportul publicat miercuri referitor la strategia de securitate națională și primul discurs al secretarului de stat, Antony Blinken, evocă acest fapt în aceiași termeni: „Este singurul concurent capabil să combine puterea economică, diplomatică, militară și tehnologică pentru a constitui o provocare prelungită pentru un sistem internațional stabil și deschis”. Este „cel mai important test geopolitic” din acest secol, a adăugat șeful diplomației americane.
Ecuația este complicată pentru Washington, unde oficialii aleși manifestă un puternic antagonism față de China, ceea ce obligă administrația Biden să dea dovadă de fermitate. De asemenea, este important și pentru aliații Americii ca președintele Biden să le fie din nou alături în mod angajat, chiar când diferențele de opinie sunt inevitabile. După tumultul și războiul vamal lansat de Donald Trump – o strategie comercială care nu este încă pusă în discuție – cum să devină politica SUA față de China mai eficientă din punct de vedere strategic?
O viziune în trei puncte
Antony Blinken răspunde cu o viziune mai puțin maniheistă decât cea a administrației anterioare: „Relația noastră cu China va fi competitivă atunci când trebuie, colaborativă atunci când se poate fi și antagonistă atunci când este necesar”. Washingtonul speră la o „diplomație a rezultatelor”, se subliniază în raportul privind securitatea națională.
Miza pe alianțe
Pentru a reuși, Washingtonul dorește să colaboreze cu aliații săi, dar și să reinvestească în organizațiile internaționale abandonate de administrația Trump, acolo unde chinezii au profitat de ocazie pentru a-și consolida poziția. Aceasta implică și reangajarea americanilor în NATO, alianță care trebuie modernizată și care devine în mod clar un vector împotriva Chinei și nu doar împotriva Rusiei.
Partenerii sunt numiți în mod specific în raportul de securitate națională. Alianțele cu Australia, Japonia și Coreea de Sud sunt considerate „active strategice”. Cele cu India, Noua Zeelandă, Singapore, Vietnam și țările ASEAN vor fi aprofundate. În sfârșit, „recunoaștem că este vital pentru interesele noastre naționale să creăm o conexiune profundă cu regiunea India-Pacific, cu Europa și emisfera occidentală”.
Consultări în toate cele patru puncte cardinale
În ultimele săptămâni, consultările dintre cancelarii au mers în toate direcțiile. Este vorba de a identifica interesele comune cu țările prietene cu Statele Unite și de a dezvolta pe cât posibil o acțiune comună. În primul rând cu Europa, care încearcă să-și dezvolte „autonomia strategică” și care a convenit cu Beijingul asupra investițiilor, unde colaborarea va necesita tact.
„Sosirea lui Biden la Casa Albă este pozitivă”, a explicat președintele Consiliului European, Charles Michel, Consiliului Atlantic. ”Vom putea redeschide un canal bun și vom dezvolta o colaborare substanțială, dar problemele comerciale rămân delicate și va trebui să găsim un soluție acceptabilă pentru disputa Airbus-Boeing”.
Apărarea democrației și a drepturilor omului
Un lucru este cert: dominația tehnologică se află în centrul luptei pentru influență dintre cei doi rivali. Cel mai eficient mod de a face față Chinei pe termen lung „este să investim în poporul nostru, în economia noastră și în democrația noastră” pentru a ne asigura că „America, și nu China, este cea care determină agenda internațională, standardele globale și acordurile care reflectă valorile noastre”, se mai arată în raport. Practicile comerciale ilegale, furtul proprietății intelectuale și încălcările libertății internetului vor fi combătute în mod sistematic.
Domeniile de colaborare sunt, de asemenea, identificate în mod clar: încălzirea globală, securitatea sanitară globală, controlul asupra armelor și neproliferarea acestora. La nivel militar „ne vom angaja în dialog cu Rusia și China cu privire la noile evoluții tehnologice care implică stabilitate strategică”.
Dar Congresului i se va cere să voteze pentru fondurile necesare pentru a investi în cele mai noi tehnologii de apărare.
Și spre deosebire de Donald Trump, problema democrației și a drepturilor omului va deveni din nou centrală în discursul diplomației americane. Taiwan, Hong Kong, uigurii din Xinjiang și Tibet vor fi apărați împreună cu aliații.