Relațiile comerciale ale României cu Anglia, înainte de cel de-al Doilea Război Mondial

În perioada anterioară celui de-al Doilea Război Mondial, relațiile comerciale dintre România și Marea Britanie au cunoscut o scădere masivă

Relațiile comerciale înainte de cel de-al Doilea Război Mondial

Climatul internațional devenea zilnic tot mai încordat și devenea evident că un nou război bate la ușă, marile puteri se înzestrau militar substanțial . România încerca să mențină apropierea de fosta Antantă și să dezvolte schimburile comerciale cu aliații din Primul Război Mondial, cei ce erau surse de tehnică militară și demonstraseră că erau mai toleranți, scrie Historia.ro.

Londra însă a devenit mai rece și contractele comerciale s-au încheiat mai greu pentru mărfurile industriale. Au fost cumpărate mărfuri de 1,529 miliarde de lei, ceea ce era mult mai puțin în raport cu afacerile din anul precedent.

De asemenea, a avut loc o scădere a cantităților până la 38.589 tone de bunuri de calitate.

Partea română era interesată de textilele vegetale, prelucrate sau nu, pentru a dezvolta un sector economic ce aducea venituri consistente cu investiții destul de mici. Au fost cumpărate 11.464 tone din acest tip de mărfuri.

Interes sporit era și față de produsele din fier, România trecând printr-un proces accelerat de metalizare în locul lemnului tradițional. Au fost aduse 2.620 tone de fier și lucrări din acest metal de calitate, alte metale adăugând 2.262 de tone.

Apropierea războiului a dus și la o creștere a interesului pentru mașinile industriale și au sosit 3.015 tone. Se realiza o modernizare intensivă și cu tehnică britanică, problema fiind că insularii foloseau alt sistem de măsuri și apăreau probleme de compatibilitate. Numai 48 tone de autovehicule au fost cumpărate în anul 1938, ceea ce era extreme de puțin pentru antreprenorii englezi.

Anglia n-a mai luat suficiente produse românești și veniturile au scăzut la 2,386 miliarde de lei, dar a crescut cantitatea livrată până la 881.070 tone. Londra se distanța de estul nesigur al continentului pentru a avea baze de aprovizionare în regiuni pe care putea să le controleze cu flota de război.

Europa Centrală și de Est nu prezentau siguranță pentru lanțurile de aprovizionare

Petrolul a rămas principalul produs importat și au fost achiziționate 540.480 de tone pentru a asigura aprovizionarea avioanelor și a vapoarelor. Agricultura ar fi putut să genereze venituri consistente dacă se realiza o prelucrare superioară iar cele 11.708 tone de produse de origine animală au adus peste 361 milioane de lei în țară. Produsele de origine animală echivalau cu mai mult de jumătate din valoarea grânelor.

Britanicii au importat și cereale pentru a menține pacea socială prin pâinea ieftină

Au fost trimise cu nave 283.864 tone la un preț mult mai mic în raport cu cel din 1937. Partea română a fost mulțumită că a făcut rost de valută și nu a rămas cu marfa prin depozite. Un domeniu care genera un profit notabil era reprezentat de cel al lucrărilor în piele și numai opt tone de bunuri au echivalat cu 7.079.000 lei. Operele de calitate erau prețuite în raport cu cele trimise în cantități mari și puțin prelucrate.

Războiul bătea la ușă

Cum erau semne că izbucnește o nouă conflagrație mondială, a scăzut interesul pentru produsele din lemn și doar 25.599 tone au fost livrate către porturile britanice, deosebit de puțin în raport cu cele 92.298 tone din anul precedent. Lemnul avea utilitate militară, dar se spera că războiul este încă departe și existau promisiuni din partea politicienilor că nu se vor repeta ororile începute în anul 1914.

Londra a fost distantă cu România și a evitat să cultive o relație strânsă cu statul român. N-a contat nici că acesta era client pentru avioane și tunuri. A fost dusă o politică externă dezastruoasă și Marea Britanie a ajuns să fie un pion în relațiile internaționale.