De ce s-ar putea ratoi un director general la departamentul sau de PR? Jurnalistii sunt adesea unul dintre motivele invocate. Sau, mai exact, faptul ca acestia scurtcircuiteaza intortocheatele cai de comunicare corporatista din dorinta de a obtine informatii intr-un timp cat mai scurt. De cele mai multe ori, comunicarea dintre departamentele de relatii publice ale companiilor si jurnalisti are un intermediar: directorul general. Acesta arunca o privire pe toate informatiile trimise pr
De ce s-ar putea ratoi un director general la departamentul sau de PR? Jurnalistii sunt adesea unul dintre motivele invocate. Sau, mai exact, faptul ca acestia scurtcircuiteaza intortocheatele cai de comunicare corporatista din dorinta de a obtine informatii intr-un timp cat mai scurt.
De cele mai multe ori, comunicarea dintre departamentele de relatii publice ale companiilor si jurnalisti are un intermediar: directorul general. Acesta arunca o privire pe toate informatiile trimise presei. Cand ziaristul se adreseaza direct sefului cel mare, apar nemultumirile. “Poate ca uneori nu sunt de acord, dar ii inteleg in mare masura pentru ca, cel putin teoretic, e mai rapid sa vorbesti direct cu persoana citata decat sa treci pe la o terta persoana ca sa obtii o opinie. Au dreptul sa incerce”, este de parere Ramona Tcaciuc, corporate PR officer la Terapia. “Insa, in companiile cu o cultura puternica in ceea ce priveste comunicarea corporatista, in final, jurnalistii sunt trimisi catre PR.” Acesta este o situatie intalnita in aproape toate companiile romanesti. Este insa ea si una eficienta? Reprezentantii companiilor spun ca da, contrazicand experienta noastra si a colegilor din presa.
Alina Bratu, PR manager URBB – Tuborg, crede ca este de preferat din punctul de vedere al eficientei timpului sa se apeleze la departamentul de relatii publice. Daca procedezi altfel, adica “sari” peste oamenii de PR, Adina Ionescu, manager de comunicare la Alcatel, spune ca nu este profitabil pe termen lung pentru nici una dintre parti, iar Liana Rusu, director PR al GSK Romania, avertizeaza ca o astfel de optiune nu e foarte eficienta pentru cel in cauza.
Parerile sunt impartite si in legatura cu faptul ca, desi trebuie sa cunoasca in detaliu strategia companiei si pozitia oficiala in diverse probleme, departamentul de PR are nevoie de aprobarea directorului general. Han Q, director general LG Electronics Romania, crede ca sunt situatii in care un PR manager poate raspunde direct, fara aprobarea sa. El completeaza: “In general, responsabilii de PR din Romania au lacune informationale legate de intrebarile jurnalistilor, deoarece multi dintre ei nu au lucrat intr-o singura companie o perioada suficient de lunga de timp pentru a se familiariza cu toate aspectele interne”. Dar, Claudia Iacobuta, manager PR la QAB, este de parere ca directorul general este cel care raspunde din punct de vedere legal pentru orice document care iese din companie, lucru ce justifica necesitatea obtinerii aprobarii sale.
Atunci de ce o intrebare trimisa pe e-mail in strainatate isi gaseste raspuns in doar cateva ore, in timp ce multi responsabili de PR din Romania spun din start ca trei zile nu sunt suficiente? Alexandru Vasile, business development manager pentru AIMS Romania, afirma ca, in masura in care ele exista, diferentele de profesionalism sunt generate de particularitatile pietei romanesti. El argumenteaza spunand ca strainii beneficiaza de instrumente si experienta in plus. “Absenta legii lobby-ului in Romania este un argument in acest sens”, crede Vasile.
Pe de alta parte, Elena Toma, directorul de comunicare al Ericsson Romania, considera ca, atunci cand informatia ceruta nu tine de Romania, este firesc sa se primeasca raspunsul mai rapid. Iar Irina Berechet, director de comunicare al Roche, isi aminteste ca au existat situatii cand a raspuns unor solicitari chiar si in cateva ore.
De multe ori, activitatea departamentului de PR este completata si de o agentie de relatii publice. Florentin Scarlat, corporate affairs director al Ozone Laboratories, spune ca relatia cu presa este asigurata de catre agentie. “Este alegerea pe care am facut-o, insemnand externalizarea suportului pentru comunicare externa in defavoarea crearii unui departament de PR foarte numeros in cadrul companiei”. Adriana Boersma-Rodriguez, director general Ericsson Romania, a constatat ca agentia de PR usureaza munca de zi cu zi si ofera asistenta in diferitele activitati ale directorului de comunicare.
Toti reprezentantii domeniului sunt insa de acord asupra unui aspect: important este ca informatia sa ajunga la jurnalisti in timp util. Iosefina Frolu, PR manager Brau Union, mizeaza pe sinceritate: “Atunci cand nu poti sa raspunzi, cea mai buna politica este sa comunici imediat ziaristului”. Iar Tereza Valcan, corporate affairs director la Cosmote, afirma, parca citand dintr-un manual, ca obiectivul este “sa furnizam informatiile solicitate in timp util si sa ne incadram in termenele stabilite de jurnalisti pentru ca acestia sa isi poata dezvolta materialele”.
Le place sa vorbeasca despre ei
Documentarea acestui articol ne-a lasat oarecum cu gura cascata. De obicei, in jur de 50% din companiile contactate nu raspund solicitarilor noastre. De aceasta data, la apel au lipsit doar Orange, Vodafone, Zentiva si Pleon Graffiti, din cele peste 15 firme contactate. Sa se fi pus pe treaba din cauza avertismentului ca cei care nu raspund apar pe “lista neagra”? Le multumim pentru promptitudine si “la mai mare”!
Rolul specialistilor in relatii publice
• Structurarea si difuzarea informatiilor in cadrul companiei;
• Asigurarea canalelor de comunicare intre toti angajatii companiei;
• Consilierea conducerii companiei pentru comunicarea externa si interna;
• Intretinerea relatiei cu mass media;
• Crearea oportunitatilor de comunicare;
• Organizarea evenimentelor interne si externe;
• Planuirea actiunilor de responsabilitate sociala corporatista;
• Realizarea unor analize de comunicare interne si externe.