Pentru a înțelege mai bine care sunt așteptările și ezitările legate de al doilea an al administrației Biden am intervievat peste 50 de experți europeni și americani. Și astfel se pare că în relația transatlantică totul nu este nici acum bine, transmite Politico.
Au existat așteptări mai mari
Per total, unele realizări semnificative au avut într-adevăr loc în 2021 – soluționarea disputelor comerciale bilaterale, lansarea cooperării tehnologice și coordonarea relațiilor cu China. „Lucrurile au mers cât de bine speram eu în ziua inaugurării că vor merge”, a declarat un fost ambasador german în SUA.
„Existau așteptări mărețe, mai ales printre eurofili [în SUA – n.a.], cum că Europa va fi o prioritate mai mare în politica externă generală a lui Biden”, își amintește un analist al politicii externe dintr-un grup de reflecție de la Washington. „Exista un sentiment că vom vedea o nouă zi în parteneriat.”
Dar 2021 a fost marcat și de fricțiuni: Afganistan, pactul militar AUKUS, provocările Rusiei și Chinei, cât și evoluțiile politice din SUA, cu toate au „alimentat în Europa concluzia că relația cu SUA nu va mai reveni niciodată în 2016”, a afirmat un fost ambasador american la NATO – indiferent dacă președintele Donald Trump va reveni sau nu. Iar acum provocarea cu care se confruntă administrația Biden este să dovedească faptul că astfel de îngrijorări sunt eronate.
„Trebuie să știi că în afară de Europa alți prieteni nu mai ai”, a avertizat un expert în politică externă din Polonia. „Dacă ratezi discuțiile cu noi, acest fapt subminează sistemul american de alianțe și acest fapt nu e folositor pentru SUA.” Iar când vine vorba de confruntarea cu Rusia pe tema Ucrainei, europenii se tem că SUA n-au învățat încă această lecție, și mai ales polonezii se tem că un târg care ne afectează și nouă viitorul ar putea fi încheiat peste capetele noastre.
UE nu ar fi partener util
Mai mult, a observat un fost ambasador american în UE, AUKUS le-a transmis fățiș europenilor că „la Casa Albă tipii preocupați de China sunt cei care conduc autobuzul. Și ei nu apreciază că Uniunea Europeană ar fi un partener util în privința chestiunilor care contează pentru SUA.”
În consecință, a glumit un analist de la Berlin, „neliniștea, scepticismul și pesimismul din jurul reorientării spre Asia sunt prevalente pretutindeni în Europa. Teama e aceea că ea va duce la decuplarea transatlantică.” Și, pe măsură ce atenția SUA se mută tot mai mult spre Asia, apar tot mai multe incidente care alimentează sentimentul europenilor cum că un abandon sau o trădare pot fi inevitabile.
Primul test în această privință ar putea fi Taiwanul, care și-a deschis o reprezentanță în capitala lituaniană Vilnius. Drept represalii, Beijingul a impus sancțiuni statului baltic și a amenințat firmele multinaționale care exportă din Lituania că vor rămâne fără acces la piața chineză. Dacă SUA vor sta cu mâinile în sân în timp ce China folosește coerciția împotriva unor state și corporații din UE, mult lăudată cooperare transatlantică în privința Chinei s-ar putea dovedi a fi un tigru de hârtie.
Într-un sens mai general, 2022 ar putea reprezenta un test al solidarității transatlantice în privința sancțiunilor economice impuse atât Rusiei cât și Chinei. O invazie rusă în Ucraina ar determina aproape sigur sancțiuni americane și europene, inclusiv închiderea gazoductului Nord Stream 2; ambele părți susțin de asemenea tot mai mult sancțiuni împotriva Chinei din cauza abuzurilor contra drepturilor omului. Dar cum economia europeană se chinuie să-și revină după recesiunea pandemică și cum UE e dependentă relativ într-un grad mai mare de piețele chineză și rusă, Bruxelles-ul și Washingtonul ar putea constata că nu le e atât de ușor să se coordoneze.
Cea mai nocivă evoluție
În ciuda tuturor acestora, cea mai nocivă evoluție din relația transatlantică s-ar putea dovedi a fi în acest an însăși deteriorarea democrației americane și semnificația ei pentru încrederea pe care o insuflă SUA în calitate de aliat.
International Institute for Democracy and Electoral Assistance de la Stockholm a apreciat că SUA sunt o „democrație în regres” și, conform unui sondaj al Pew Research Center, o medie de numai 18% din populația a nouă țări europene consideră că democrația americană e un bun exemplu de urmat.
„În Europa nu se mai vorbește acum despre cine e bolnavul Europei”, a remarcat îngrijorat un expert în politică externă din New York, „America e cea care e bolnavă”.
„America încă mai acționează ca și cum ar fi liderul”, a conchis cu dispreț un europarlamentar social-democrat. „Însă pre-condițiile conducerii transatlantice s-au schimbat fundamental. America nu mai atât de suverană precum era. America are nevoie de aliații ei la fel de mult cât au nevoie și aliații de ea.”
Alegerile din 2022, motiv de îngrijorare
Europenii sunt îngrijorați și în de alegerile generale din SUA din 2022 și de căderea lui Joe Biden în sondaje. „Există panică [în privința a – n.a.] ceea ce se va întâmpla în SUA”, a declarat un veteran al relațiilor transatlantice din Washington. „Europenii aud că republicanii ar putea câștiga Camera și Senatul în 2022 și Casa Albă în 2024.”
„Administrația Biden lucrează într-o fereastră de oportunitate foarte limitată”, a declarat un expert în SUA al unui grup de reflecție britanic. „S-ar putea să nu mai avem decât 10-11 luni”, a completat și europarlamentarul social-democrat, „întrucât după alegerile generale situația ar putea fi alta”.
Și, a observat un fost demnitar UE, atunci întrebarea reală va fi: „Va mai avea Biden vreun capital politic de cheltuit pentru lucrurile care sunt importante pentru Europa?”