Industria românească va resimţi din plin şocul recentei decizii a Comisiei Europene de a reduce cota de certificate de emisii de dioxid de carbon alocată ţării noastre. Primele efecte: creşterea preţului energiei electrice, scumpirea produselor, reducerea activităţii industriale şi pierderea de locuri de muncă. România mai are timp să conteste decizia Comisiei Europene (CE) privind Planul Naţional de Alocare (PNA) până la data de 26 decembrie a acestui an. „În pr
Industria românească va resimţi din plin şocul recentei decizii a Comisiei Europene de a reduce cota de certificate de emisii de dioxid de carbon alocată ţării noastre. Primele efecte: creşterea preţului energiei electrice, scumpirea produselor, reducerea activităţii industriale şi pierderea de locuri de muncă.
România mai are timp să conteste decizia Comisiei Europene (CE) privind Planul Naţional de Alocare (PNA) până la data de 26 decembrie a acestui an. „În prezent, trei ministere – cel al Internelor, al Economiei şi Finanţelor şi cel al Mediului – lucrează la evaluarea impactului deciziei CE asupra economiei româneşti, ţinând cont de planul de dezvoltare tehnologică a ţării noastre în următoarea perioadă şi de caracteristicile industriei. În funcţie de concluziile analizei specialiştilor, România va decide dacă va declanşa procedura împotriva CE, la Curtea Europeană de Justiţie“, a spus pentru Capital Attila Korodi, ministrul mediului.
În luna octombrie, CE a aprobat Planul Naţional de Alocare a cotelor de emisii de dioxid de carbon pentru România, corespunzător anului 2007 şi perioadei 2008-2012. Deşi autorităţile de la Bucureşti stabiliseră un necesar pentru anul acesta de 84 milioane tone emisii de dioxid de carbon, Bruxelles-ul a redus cu 10% alocaţia. Acelaşi lucru s-a întâmplat şi în cazul alocaţiei pentru intervalul 2008-2012, care a fost diminuată cu aproape 21%, ajungând la 75,9 milioane de tone de emisii de dioxid de carbon (un certificat reprezintă echivalentul unei tone de dioxid de carbon). Diminuarea cantităţii de emisii presupune o reducere a numărului de certificate alocate fiecărei companii româneşti. Dacă la sfârşitul anului, în urma bilanţului realizat de fiecare societate, se constată că emisiile se află sub nivelul alocat, compania respectivă poate vinde certificate. În caz contrar, agentul economic trebuie să cumpere certificate. Acestea sunt tranzacţionate pe piaţa UE (schema se aplică numai la nivelul statelor membre), în prezent valoarea unui certificat alocat pentru perioada 2005-2007 fiind de 3-4 eurocenţi, conform reprezentanţilor Ministerului Mediului.
Lupta pentru supravieţuire
Pentru companiile româneşti reducerea alocaţiei înseamnă fie investiţii importante de mediu, fie restrângerea activităţii, astfel încât să se încadreze în numărul de certificate care le revin. Unul din sectoarele care va restimţi din plin impactul va fi cel energetic, care, conform estimărilor, produce 60% din totalul gazelor cu efect de seră. „Scăderea nivelului de emisii va pune companiile româneşti în postura de cumpărători de certificate, ceea ce înseamnă costuri suplimentare, nu neapărat creşterea preţului energiei, dar poate reducerea unor cheltuieli, posibil a investiţiilor“, a afirmat Alexandru Săndulescu, şeful Direcţiei generale de politici energetice din Ministerul Economiei şi Finanţelor.
Adrian Ciocănea, şeful Departamentului Afaceri Europene din cadrul Guvernului, este de părere că, în plan economic, cea mai probabilă consecinţă va fi creşterea preţului energiei electrice. „În plan social, creşterea preţului energiei va avea efecte negative asupra puterii de cumpărare a populaţiei şi, indirect, asupra bugetului de stat prin creşterea nivelului ajutorului dat acesteia. Totodată, dificultatea respectării cotelor de emisii alocate poate însemna, pentru unele companii, reducerea activităţii, având drept consecinţă imediată disponibilizarea de personal“, a declarat Ciocănea.
Asociaţia Oamenilor de Afaceri (AOAR) a reacţionat rapid, cerând Guvernului să-şi expună public poziţia faţă de măsura adoptată de CE. Conform AOAR, această măsură va avea consecinţe economice grave, conducând, numai în ceea ce priveşte producerea energiei electrice în termocentrale, la o pierdere estimată de specialişti de circa două miliarde euro.
Patru ţări se judecă cu CE
Bruxelles-ul a redus cotele şi pentru alte state membre. Patru ţări, Polonia, Ungaria, Cehia şi Slovacia, au atacat la Curtea de la Luxemburg decizia CE. Stavros Dimas, comisarul european pentru Mediu, a explicat că plafonul european pentru 2008-2012 a fost stabilit la două miliarde de tone de emisii anual, ceea ce reprezintă o scădere cu 10% a numărului de certificate de emisii alocate în prima perioadă, 2005-2007. Motivul declarat al CE de reducere a acestor cote a fost consolidarea pieţei de comercializare a certificatelor de emisii şi reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră. Anterior, alocaţiile au fost generoase, ceea ce a condus la un număr ridicat de certificate disponibile pe piaţă, preţul acestora fiind scăzut.
UE a adoptat în 2005 sistemul european de tranzacţii a certificatelor de emisii, cu scopul de a reduce impactul asupra mediului. Planurile de alocare au scopul de a asigura respectarea de către UE a angajamentelor asumate prin protocolul de la Kyoto, potrivit cărora emisiile de gaze cu efect de seră trebuie reduse cu 8% în 2012, faţă de anul 1990.
Protocolul Kyoto, un eşec
Emisiile de gaze cu efect de seră, care au condus în ultimii ani la schimbări climatice la nivel mondial, reprezintă prioritatea numărul unu la nivelul UE. Practic, la momentul actual, orice strategie de dezvoltare energetică, orice plan de investiţii în noi capacităţi de generare trebuie să aibă ca punct de pornire şi, în acelaşi timp, ţintă finală diminuarea emisiilor de dioxid de carbon. Acesta este şi motivul pentru care se lucrează la un acord post-Kyoto, care ar urma să intre în vigoare după 2012. Primul pas este conferinţa din această lună de la Bali. „Creşterea emisiilor de dioxid de carbon arată totala ineficienţă a protocolului. Între 1990 şi 2005, emisiile la nivel global au crescut cu 22%, în principal din cauza ţărilor în curs de dezvoltare“, a declarat Fulvio Conti, CEO al grupului energetic italian Enel. Şi în opinia lui Robert Stavins, Director al Programului de Economia Mediului al Universităţii Harvard, Protocolul de la Kyoto este insuficient deoarece „face prea puţin şi prea repede“, iar costurile pentru susţinerea angajamentelor sunt prea mari. Experţii Agenţiei Internaţionale de Energie (AIE) au avertizat asupra implicaţiilor privind schimbările climatice în condiţiile creşterii cererii de energie la nivel mondial cu peste 50% în 2030. Fatih Birol, economist-şef în cadrul AIE, a arătat că estimările au dovedit că dacă nu se iau măsuri, emisiile de carbon vor creşte cu 57% până în 2030, în special dacă India şi China vor continua să înregistreze o creştere economică rapidă. O treime din emisiile din China, a explicat Birol, provin din activităţile industriale pentru producerea de bunuri ce sunt exportate în toată lumea şi acesta este motivul pentru care problema trebuie atacată la un loc de toate ţările.
Reducere
21% Reprezintă procentul cu care s-a diminuat alocaţia de emisii de dioxid de carbon pentru România, în perioada 2008-2012, faţă de cantitatea propusă iniţial de ţara noastră, prin Planul Naţional de Alocare.
Taxa auto trebuie returnată plătitorilor
România, obligată să dea înapoi banii încasaţi. Comisia Europeană a anunţat, săptămâna trecută, că trece la a doua etapă a procedurii de încălcare a dreptului comunitar deschise împotriva României cu privire la taxa de înmatriculare a autovehiculelor.
Executivul de la Bruxelles a trimis, în primăvara acestui an, autorităţilor de la Bucureşti o scrisoare de somare. În urma răspunsului considerat nesatisfăcător, Comisia Europeană (CE) a solicitat României să îşi modifice legislaţia. Dacă timp de două luni normele naţionale respective nu sunt modificate astfel încât să respecte legislaţia europeană în domeniu, CE poate decide să sesizeze Curtea Europeană de Justiţie. Conform legislaţiei comunitare, niciun stat membru nu trebuie să aplice produselor originare din alte ţări ale UE taxe mai mari decât cele care se aplică produselor naţionale similare. CE a specificat că taxa de primă înmatriculare aplicată în România este discriminatorie în ceea ce priveşte autovehiculele second-hand importate din alte state membre. Laszlo Kovacs, comisarul european pentru Taxe şi Uniune Vamală, a declarat că statul român va trebui să returneze banii încasaţi de la populaţie pentru taxa de prima înmatriculare, după ce Curtea Europeană de Justiţie se va pronunţa: „Aceeaşi hotărâre s-a dat şi în cazul Ungariei şi Poloniei. De exemplu, autorităţile de la Varşovia trebuie să restituie 600 de milioane de euro celor care au plătit taxa de primă înmatriculare“. Comisarul european a precizat că, în cazul în care legislaţia naţională este modificată în termen de două luni, autorităţile române trebuie să garanteze că vor returna banii astfel încasaţi. În caz contrar, se va relua procedura de infringement. În primele zece luni şi jumătate ale acestui an, statul român a încasat 220 de milioane de euro din taxa de primă înmatriculare. Deşi a încercat să o mascheze sub forma unei taxe de mediu, guvernul de la Bucureşti nu a reuşit să convingă CE, fiindcă nu a putut să justifice de ce maşinile second hand aduse din alte state membre sunt mai poluante decât cele autohtone.