Statul renunţă, în 2009, la o parte din banii, oricum puţini, pe care îi lua din cåştigurile la bursă. O concesie suplimentară, cu impact la fel de mic pentru buget, va face şi pentru plasamentele în pensii private.

De la 1 ianuarie 2009, impozitul pe cåştigurile din tranzacţiile bursiere va fi suspendat timp de un an. De la aceeaşi dată, plafonul de deducere a contribuţiilor la schemele de pensii facultative va fi majorat de la 200 de euro la 250 de euro.

Măsurile vor fi introduse prin modificarea Codului fiscal. „Am luat decizia de a suspenda, în 2009, plata impozitului pe cåştigurile investitorilor, pentru a spori sentimentul de încredere“, declara ministrul economiei şi finanţelor, Varujan Vosganian, precizånd că modificarea nu va intra în vigoare imediat, pentru că „s-ar mări buluceala din piaţă“, iar intenţia este „să scadă imboldul de a vinde şi să-l stimuleze pe cel de cumpărare“.

Preocuparea oficialilor pentru evoluţia bursei de la Bucureşti a venit ca urmare a scăderii accentuate a acesteia pe parcursul lui 2008. De la începutul anului, indicele bursier BET, al celor mai lichide zece titluri, a coboråt faţă de 31 decembrie 2007 cu peste 50%, iar indicele pieţei electronice RASDAQ a scăzut cu peste 30%. Imediat după anunţul ministrului de finanţe, bursa a reacţionat pozitiv, demonstrånd că investitorii primesc cu interes orice veste bună. „Dacă ne uităm la şedinţa de azi (din ziua anunţului n.r.) efectul este pozitiv, dar e posibil ca influenţa să se menţină doar în cåteva şedinţe, din cauza ştirilor negative care vin de pe pieţele internaţionale“, spune Gabriel Aldea, broker Intercapital Investments. „Deocamdată, reacţia pieţei poate fi emoţională, efectele pe termen mai lung putånd fi cuantificate după publicarea modificării Codului fiscal“, consideră Angela Roşca, consultant fiscal, TaxHouse.

Investitorii doresc ca măsura să nu rămånă singulară şi cred că Finanţele ar fi putut suspenda impozitele pe o perioadă mai lungă. „Probabil, propunerea a fost făcută în ideea să se cumpere anul acesta la preţuri mici şi să se våndă anul viitor. Ar fi fost bine ca impozitul să se suspende pe trei ani, pentru a se resimţi un efect pe termen lung. Dacă vor fi turbulenţe anul viitor, este puţin probabil ca măsura să contrabalanseze“, precizează Gabriel Aldea.

Măsuri insuficiente

Piaţa mai are nevoie de măsuri pentru a fi încurajată, este şi opinia Angelei Roşca; ea spune că Finanţele ar trebui să introducă scutiri cu privire la veniturile fondurilor de investiţii şi/sau ale celor de pensii.

Conform Codului fiscal actual, pentru fiecare tranzacţie în cåştig se plăteşte un impozit anticipat de 1%, în contul impozitului anual. Impozitul anual este de 1% din cåştigul net (diferenţa dintre cåştigurile şi pierderile din timpul anului), pentru titlurile deţinute mai mult de un an, şi de 16% pentru cele deţinute mai puţin de un an.

Reglementările actuale, care prevăd că pierderea anuală a persoanelor fizice nu se reportează în anul următor, vor fi modificate. Prin urmare, pierderea din 2008 va fi recunoscută la calculul impozitului pe 2009. Avånd în vedere că pierderile jucătorilor au fost semnificative în 2008, datorită acestei prevederi, investitorii ar putea scăpa de impozit şi în 2010.

Finanţele au făcut această concesie bursei pornind şi de la premisa că impactul bugetar va fi minor. Încasările din acest impozit se situează în jurul a 0,1% din PIB, iar suma programată pentru 2008 era de circa 600 milioane de lei.

Ajutor modest pentru pensiile private

Cea de-a doua modificare a Codului fiscal ar trebui să sprijine pensiile facultative. Pragul de deducere a contribuţiilor la schemele facultative va fi mărit de la 200 la 250 de euro anual pentru angajat şi pentru angajator. Mărirea plafonului va fi însoţită de modificarea bazei din care se va deduce contribuţia. În prezent, în cazul venitului salarial, deducerea se acordă la venitul net, obţinut după aplicarea contribuţiilor de asigurări. Intenţia Finanţelor este ca deducerea să se acorde, de la anul, din venitul brut, înainte de plata contribuţiilor către stat. De asemenea, angajatorul poate deduce, la calculul profitului impozabil, o cheltuială cu pensia facultativă de 200 de euro anual, făcută în beneficiul angajatului.

Majorarea plafonului cu 50 de euro este însă cu mult sub cerinţele pieţei. În vară, cele opt fonduri de pensii facultative, susţinute de Comisia de Supraveghere a Sistemului Pensiilor Private (CSSPP), au solicitat ridicarea pragului la 1.000 de euro anual. Însuşi ministrul finanţelor era convins că o creştere de numai 50 de euro ar fi prea puţin resimţită şi că ar fi nevoie de o creştere de la simplu la dublu.

Conform evaluărilor Finanţelor, odată cu modificarea bazei din care se deduce contribuţia, creşterea reală, în cazul în care este plătită şi de angajat, şi de angajator, va fi de 180 de euro anual, de la 400 euro în prezent la circa 580 de euro în 2009. Potrivit datelor CSSPP, o contribuţie medie anuală este de circa 200 euro, sumă echivalentă cu cea deductibilă, ceea ce arată că piaţa este dependentă de măsuri fiscale.

„Psihologic, cifra de 250 euro nu este încurajatoare, dar este un pas înainte şi vor exista efecte benefice. Impactul bugetar nu ar fi fost major nici în cazul în care se accepta cererea noastră de 1.000 de euro. Facilităţile fiscale sunt importante. De exemplu, în Cehia, nu s-au acordat facilităţi de la început, dar imediat după ce le-au introdus a crescut foarte mult numărul participanţilor“, spune Mircea Oancea, preşedinte CSSPP.

În Romånia, la sfårşitul primului semestru din 2008, erau înregistraţi 110.316 participanţi la fondurile de pensii facultative, iar activele totale ale celor opt fonduri erau de 40,2 milioane lei.

250 de euro va fi, din 2009, deducerea pentru contribuţia la pensiile facultative atåt pentru angajat, cåt şi pentru angajator, în creştere cu 50 de euro faţă de cea actuală

«Deocamdată, reacţia pieţei poate fi emoţională, efectele pe termen mai lung putånd fi cuantificate după publicarea modificării Codului fiscal.»
Angela Roşca, consultant fiscal, TaxHouse