Gazele naturale, televizoarele si autovehiculele au fost, pe primele doua luni ale acestui an, vedetele importurilor facute de Romania, contribuind semnificativ la atingerea unui deficit al balantei de plati de un miliard de euro in doar doua luni.
“Rezerva din strainatate” a Bancii Nationale, adica valuta rezultata din transferurile curente, s-a diminuat pe primele doua luni ale acestui an cu 18 milioane de euro (de la 488 la 469 milioane de euro), punand la indoiala previziunea potrivit careia in Romania vor intra anul acesta cinci miliarde de euro din transferuri curente. Probabil ca perioada de dupa vacanta de iarna a insemnat mai putini bani in buzunarele conationalilor din Spania sau Italia. Institutul National de Statistica (INS) a anuntat saptamana trecuta ca deficitul balantei comerciale s-a majorat in primul trimestru cu 49,5%, la 2,354 miliarde de euro, in conditiile mentinerii unui ritm mai ridicat de crestere in cazul importurilor decat al exporturilor. Probabil ca marea majoritate a cititorilor privesc cu o oarecare detasare cifrele seci ale statisticii romanesti transmise presei si preluate intocmai de marea majoritate a jurnalistilor. De fapt, ministrul de Externe, Mihai Razvan Ungureanu, sustine ca “nu deficitul trebuie sa ne sperie, trebuie sa ne asteptam la valori mult mai mari, ci modul in care acest deficit se justifica in efectul lui social. In cazul in care e vorba de gradul de prosperitate a cetateanului obisnuit, fie ca vorbim doar de plusul la salariu, deficitul devine doar o chestiune scriptica”. Oficialii nu stiu daca ar trebui sa radem pentru ca a crescut nivelul exporturilor sau sa plangem din cauza majorarii nivelului importurilor. Ministerul Economiei a transmis un mesaj cat se poate de sec: “ritmul accelerat al proceselor de restructurare si modernizare a sectoarelor economice, dependenta structurilor tehnologice interne de importurile energetice si de materii prime sunt principalii factori care au alimentat deficitul comercial”. “Un factor care a influentat balanta comerciala este cresterea accelerata a cererii interne pentru unele bunuri de consum care nu se produc in industria nationala la standardele si calitatea ceruta de anumite segmente ale populatiei”, spun reprezentantii MEC. Practic, doar Dacia Logan a fost stindardul productiei interne de calitate. In rest, importurile de masini si aparate, echipamente electrice si parti ale acestora, destinate atat modernizarii si dezvoltarii sectoarelor economice, cat si consumului final (casnic), au crescut cu 558,9 milioane euro (37,83%). Pe ansamblu, deficitul in comertul cu bunuri a fost de 997 milioane de euro, comparativ cu 587 milioane de euro in intervalul ianuarie-februarie 2005.
O alta veste buna venita de la Banca Nationala ar fi aceea ca dezechilibrul balantei de plati a fost acoperit in proportie de 98,2% de investitiile straine directe, care s-au dublat, pana la un miliard de euro.
Trebuie amintit faptul ca in 2005, asa dupa cum spunea ministrul delegat pentru comert, Iuliu Winkler, “importul de materii prime si materiale ale industriei si de achizitionare de bunuri de capital” a adancit balanta comerciala pana la un deficit de zece miliarde de dolari. Analistul Daniel Daianu atrage atentia ca principalul avertisment al deficitului comercial este cel al lipsei de industrii care sa determine valori adaugate mari. Mai ales in conditiile in care lohnul isi traieste probabil ultimul an in Romania, chiar si in conditiile in care articolele de incaltaminte confectionate din tesaturi si materiile textile au raportat o majorare a exporturilor.
Ministrul de Externe admite ca exista un recul evident al accesului pe piete care altadata erau cat se poate de traditionale. El crede ca firmele romanesti ar trebui sa depaseasca blocajul psihologic cat mai repede. Altfel, mor.
Ce se intampla cu turismul?
• In structura serviciilor, turismul a trecut de la un excedent de 10 milioane de euro, in primele doua luni din 200 la un deficit de 26 milioane de euro, in aceeasi perioada a acestui an.
• Un alt semn de intrebare vine din partea produselor metalurgice, Romania inregistrand un deficit de 738,2 milioane de euro.
• Ideea generala ar fi ca, pe ansamblu, formarea exportului reflecta in mare masura neputinta economiei romanesti in pragul aderarii.
