La o lună de la intrarea în vigoare a noului regulament de creditare, doar o singură bancă spune că şi-a schimbat normele. Restul aşteaptă deciziile BNR de validare a acestora.
«Creditul relaxat este o sintagmă a presei. BNR nu a făcut această afirmaţie despre regulamentul de creditare. Regulamentul este conceput pentru a asigura o creditare sănătoasă şi a evita orice risc la persoanele fizice. Degeaba unii bancheri arată spre BNR că nu relaxează creditarea. Scopul băncii centrale nu este de a relaxa, ci de a pune baze sănătoase creditării», spune Adrian Vasilescu, consilierul guvernatorului BNR pe probleme de imagine. Acesta precizează că băncile comerciale sunt acum într-o perioadă de aşteptare şi neîncredere care nu are legătură cu noul regulament, dar că, totuşi, unele au venit la BNR cu noile norme şi unora chiar le-au fost validate.
Un sondaj făcut de revista Capital la băncile din România arată că mare parte dintre acestea încă analizează oportunitatea modificării normelor de creditare pentru împrumuturile garantate cu ipotecă. Altele spun că sunt în curs de modificare a normelor şi doar una singură, Piraeus Bank, arată că aplică, de săptămâna trecută, noile norme de creditare. „Astfel, pentru creditele imobiliare şi cu garanţii reale, gradul de îndatorare variază între 49,85% şi 70%, în funcţie doar de profilul clientului şi de termenul pe care este acordat creditul“, spun reprezentanţii Piraeus Bank.
Oficialii Marfin Bank anunţă că sunt în curs de implementare a normelor noi, cu grade de îndatorare cuprinse între 48% şi 55%. În noile condiţii, un bărbat căsătorit, de 35 de ani, cu un venit net lunar de 800 de euro, va putea accesa un credit ipotecar de 40.000 de euro, cu o rată lunară de 299,51 euro, faţă de 30.000 de euro cât putea accesa pe vechile norme bancare.
Explicaţia faptului că multe instituţii de credit încă analizează oportunitatea modificării condiţiilor de împrumut pentru creditele garantate o oferă Haris Hanif, head retail and consumer clients, RBS România. „Băncile sunt mult mai precaute, mai ales atunci când iau în considerare stabilitatea locurilor de muncă, dar şi piaţa imobiliară, care se află pe o direcţie descendentă. La clienţi, am observat că au tendinţa să amâne cumpărarea oricăror proprietăţi în această perioadă, aşteaptând ca preţurile să scadă şi mai mult“, spune Hanif.
Grila de risc, stabilită de BNR
Acesta precizează totodată că factorul de eligibilitate îi afectează pe cei care doresc să ia un credit ipotecar, creşterea cursului de schimb diminuând suma maximă pe care un client o poate accesa pentru un împrumut.
Surse din mediul bancar spun însă că BNR a stabilit deja un grad de îndatorare maximal pe fiecare bancă, în funcţie de care aprobă sau nu validarea noilor norme, motiv pentru care majoritatea băncilor ezită să-şi modifice normele. Cele care au îndrăznit totuşi să o facă se află în negocieri cu direcţia de supraveghere din BNR, în încercarea de a aduce în piaţă împrumuturi cât de cât accesibile pentru populaţie. „La ora actuală, este imposibil să dai credite“, spune unul dintre bancheri, arătând că, pentru un credit ipotecar de 60.000-70.000 de euro, clientul trebuie să aibă venituri de 1.500 de euro net. În aceste condiţii, rata de creştere a împrumuturilor ipotecare în 2009 se va situa, probabil, sub 10%. De altfel, pentru cele 150.000 de persoane care şi-au luat un credit ipotecar în ultimii cinci ani, media anuală a împrumuturilor garantate a fost de circa 30.000, în alte condiţii de piaţă (grad de îndatorare de 35% din venitul brut şi preţuri mai mici la imoblie). În 2009, această medie va scădea, probabil, la mai puţin de jumătate, dacă tendinţa din ultimele trei luni se va păstra.
800 euro net este venitul lunar necesar pentru un bărbat de 35 de ani, căsătorit, fără copii şi fără alte credite, care vrea să acceseze un credit ipotecar de 40.000 de euro, în noile condiţii