5.000 de ani. Aceasta este „experienţa“ pe care o are aurul în a conserva valoarea şi a oferi protecţie împotriva devalorizării banilor. În contrast cu noi, aurul şi-a câştigat libertatea faţă de politicile guvernamentale şi acţiunile băncilor centrale. Aurul nu este doar o promisiune, el există, nu poate intra în „faliment“ şi nu are risc de emitent. În schimb, moneda este un titlu de credit, declarată de statul emitent drept etalon al valorii, instrument de plată şi mijloc de tezaurizare. Tocmai aceste elemente definitorii ale monedelor sunt puse la îndoială de crizele politice şi financiare continue, în timp ce remonetizarea şi reintegrarea aurului în sistemul financiar par a fi pe un drum clar, susţinute de trei acţiuni importante în ecuaţia pieţelor financiare.
1. Anul acesta, mai multe bănci centrale (Rusia, Arabia Saudită, Mexic, Turcia, Kazahstan) şi-au dublat achiziţiile, ca metodă de protecţie împotriva riscurilor sistemice şi devalorizării valutelor în care se păstrează în mod tradiţional rezervele naţionale. Din excedentul balanţei comerciale, în locul achiziţiilor de obligaţiuni americane, China îşi continuă programul de cumpărare de aur, importând în prima jumătate a acestui an 383 tone. Este interesant că, deşi cantitatea este impresionantă şi plasează China pe locul 6 în topul oficial al deţinerilor de aur, cu 1.054 tone, aceasta nu reprezintă decât 1,6% din totalitatea rezervelor statului chinez. În contrast, SUA este deţinătorul numărul 1, cu 8.133 tone, dar care reprezintă 75,1% din valoarea totală a rezervei federale. Mai mult, procentajul alocării de aur în rezervele valutare ale statelor şi în portofoliile administratorilor de pensii este la un nivel minuscul (1%), comparativ cu alocarea către pieţele de acţiuni şi obligaţiuni; iar de aici există loc numai de creştere.
2. CME Clearing Europe şi LCH.Clearnet Group, cele mai mari case de compensări din lume pentru tranzacţii financiare, au anunţat că de la 28 august vor accepta şi aurul drept colateral pentru tranzacţiile decontate prin ele. Fiind un activ care performează în cazul crizelor financiare, cu lichiditate ridicată şi cu un mecanism clar de evaluare, aurul este văzut drept colateralul ideal, acceptat de tot mai multe burse şi case de clearing.
3. Noile reglementări Basel III privind adecvarea capitalului pot fi un factor major în evoluţia aurului, comparabil cu apariţia ETF-urilor cu activ-suport aurul sau cu liberalizarea pieţei chinezeşti a aurului din 2003. Considerat un activ anti-ciclic, fără risc de credit sau contrapartidă, Basel III propune recategorizarea aurului în activ de tipul Tier 1 ponderat cu 100%, specific activelor celor mai sigure şi numerarului. O altă propunere este de creştere a Tier 1 ca pondere în capitalul total al băncii de la 4% la 6%, creştere ce ar putea fi asigurată în totalitate chiar de aur, prin cumpărări de până la 1.700 de tone de aur de către bănci.
Toate aceste elemente ne duc către o singură concluzie: aurul redevine „monedă“.
Alina Piciorea este Șef Vânzări Corporate și Retail Trezorerie şi Pieţe de Capital în cadrul PIRAEUS BANK