Remus Borza: “Interesul statului la o infracţiune economică nu este să ţină patronii ani de zile la puşcării”

Președintele Euro Insol, administratorul judiciar al Hidroelectrica, Remus Borza, consideră că nu avem o clasă antreprenorială pentru că am deschis prea larg porţile României, în 1990, pentru capitalul străin. “Trebuia să fim ceva mai protecţionişti cu capitalul autohton”, spune Borza.

“Intervenţia statului într-o economie de piaţă nu poate fi interpretată decât ca un factor de frânare a dezvoltării ţării, atât la nivel micro cât şi macroe­conomic. Ea poate să reprezinte şi un ajutor de stat de natură să înfrângă principiul competitivităţii, al con­curenţei, al liberalizării pieţelor şi libertăţii contractuale sau comerciale”, spune avocatul Remus Borza, într-un interviu publicat de Piața Financiară.

Potrivit lui, o ţară, cu cât are indivizi mai bogaţi, cu atât este mai prosperă. “Prosperitatea acestor beneficiari ai tranziţiei se redistribuie, până la urmă, pe orizontala socială. Cu cât dobândesc mai multă avere, cu atât plătesc mai multe taxe la stat. Deci trebuie să promovăm şi să cultivăm spiritul antreprenorial, căci el este izvorul prosperităţii sociale.”

“Hidrocentrala de la Tarnița nu ar aduce niciun beneficiu României

Suntem singura ţară care, într-un mod sălbatic şi incon­ştient, şi-a exploatat resursele primare şi a exportat tot ce înseamnă materie primă, punând astfel pe butuci tot ceea ce ar fi trebuit să fie industrie prelucrătoare, susține Borza, precizând că am devenit importator net de carne, fructe, legume, cereale. “S-au făcut nişte greşeli impardonabile în domeniul agriculturii. Doar am fost grânarul Europei cândva. Acum sistemul de irigaţii a fost distrus aproape complet. În 1989 aveam 3,2 milioane de hectare irigate, astăzi avem în jur de 150.000 ha. De vreo doi ani de zile încerc să promovez ca strategie naţională refacerea sistemului de irigaţii al României”, spune președintele Euro Insol.

Potrivit lui, strategia ar rezolva şi problema producătorilor termo Oltenia şi Hunedoara, care nu au ce să facă cu excedentul de energie acumulat pe timp de noapte sau weekend. “Plecând de la acest excedent de energie, generat de termişti în gol de sarcină şi care nu poate fi valorificat, se discută tot mai aprins de construcţia centralei prin pompaj Tarniţa Lăpuşteşti. Un proiect megaloman, care ar costa România în jur de 1,5 miliarde de euro şi care nu i-ar aduce niciun beneficiu”, explică avocatul.

“Nu e normal ca acum, în 2015, să iei marii proprietari de companii româneşti şi să îi cazezi la Beciul Domnesc”

“Aceşti antreprenori înseamnă sute de mii de locuri de muncă şi miliarde de euro la buget. Interesul statului la o infracţiune economică nu este să ţină patronii de firme ani de zile la puşcării, pentru că asta înseamnă costuri, ci să recupereze prejudiciul”, susține Borza, adăugând că, eventual, cu vârf şi îndesat, cu penalităţi şi dobânzi de întârziere.

România are nevoie de o clasă antrepre­norială puternică, una care să ţină cât de cât piept tendinţei hegemoniale a marilor cor­poraţii care văd oportunităţi în deschiderea pieţelor într-o economie globalizată, mai spune avocatul.

 Aceste multinaţionale au deja rutina exerciţiului economic şi au o cifră de afaceri de ordinul miliardelor şi implicit o altă forţă de penetrare. “Dacă nu mai ai nimic al tău, devii no man’s land. Aşa este şi cu capitalul autohton. Orice ţară ia nişte minime măsuri protecţioniste, indiferent de modelul de piaţă. Şi Germania, şi Anglia, şi Franţa au astfel de măsuri prin care să stimuleze, să încurajeze şi să protejeze capitalul autohton. Noi nu am luat astfel de măsuri protective şi acum se vede. Am devenit o piaţă de desfacere pentru multe industrii. Noi, care în multe domenii aveam poziţii de top. Până la urmă trebuie să ne adaptăm politicile economice în acord cu interesul naţional care reclamă întărirea clasei antreprenoriale şi a capitalului autohton, ce reprezintă veritabile motoare de creştere economică şi piloni de stabilitate social”, mai spune șeful administratorul companiei de stat Hidroelectrica.

Experimentul Hidroelectrica

“Am demonstrat că există viaţă şi în insol­venţă şi va exista viaţă şi după insol­venţă. Noi am făcut istorie la Hidroelectrica”, susține avocatul în interviul acordat publicației citate.

 Potrivit lui, dacă statul va continua să administreze clientelar companiile de stat, dacă va mai interfera în mana­gementul lor, atunci şi acestea vor dispărea, generând şomaj, arierate, falimente. “Evoluţia Hidroelectrica a fost una specta­culoasă… Am desfiinţat 6 sucursale din 13, am renegociat sau denunţat 487 de contracte. Aşa cum am spus încă din 2012, la Hidroelectrica nu au fost doar 10 băieţi deştepţi, ci 500 de băieţi deştepţi. 500 de contracte împovărătoare, în care preţurile erau de 3 până la de 18 ori mai mari decât media pieţei. Hidroelectrica a fost o vacă de muls pentru mulţi băieţi deştepţi din toate sferele. Hidroelectrica este societatea cu cea mai mare dispersie teritorială din România, având capacităţi de producţie în 32 de judeţe. De aceea, Hidroelectrica este o companie strategică şi vitală pentru naţiu­nea română. Hidroelectrica este România. Şi la propriu şi la figurat”, își prezintă cu mândrețe rezultatele obținute Remus Borza.

Potrivit acestuia, anul trecut, Hidroelectrica a fost cea mai profitabilă companie din România, cu o EBITDA de 65% din cifra de afaceri, dublă faţă de Petrom sau Romgaz. “Am ridicat ştacheta foarte sus, am transformat Hidroelectrica într-un model de reorganizare sustenabilă, într-un model aspiraţional, într-un generator de bune practici şi pentru celelalte companii, fie de stat sau private, care vor să se restructureze şi să se eficientizeze economic”, mai spune șeful Euro Insol.