Anunțul directorului INSCOP Research

”PNL pierde puţin peste 8 procente comparativ cu iunie 2021 (de la 26.6% în iunie 2021 la 18% în iunie 2023), şi două procente comparativ cu decembrie 2021 când s-a instalat guvernul PNL-PSD-UDMR (de la 20,1% la 18%)”, remarcă directorul general al INSCOP.
”PSD pierde un procent şi jumătate faţă de iunie 2021 când era în opoziţie (de la 30,2% în iunie 2021 la 28,7% în iunie 2023), şi aproximativ 7 procente faţă de momentul în care a intrat la guvernare în noiembrie-decembrie 2021 (de la 36% în decembrie 2021 la 28,7% în iunie 2023).
AUR, aflat mereu în opoziţie în această perioadă, deşi a avut o evoluţie foarte sinuoasă, creşte 6 procente în ultimii doi ani, de la 14,2% în iunie 2021 la 20,1% în iunie 2022). În ultima jumătate de an, AUR înregistrează o creştere relativ constantă a intenţiei de vot”, transmite, Remus Ștefureac, directorul INSCOP Research.

Cum stă USR în sondaje

”Scorurile principalelor patru partide încep să se strângă, ceea ce sugerează o competiţie strânsă pentru alegerile europarlamentare, dacă se va menţine acesta tendinţă de erodare a partidelor de la guvernare şi de creştere a celor din opoziţie. Prin urmare, cu un an înainte de primele alegeri, toate partidele au timpul necesar pentru a-şi calibra mesajele, politicile, acţiunile astfel încât să modifice această tendinţă. Deşi dificil, nu este chiar imposibil, însă sunt vitale înţelepciunea politică, o conectare mai bună cu agenda reală a populaţiei, o capacitate de comunicare mult îmbunătăţită şi, mă încăpăţânez să o spun, responsabilitate, onestitate, rezultate şi cât mai puţin populism deşănţat”, a precizat politologul Remus Ştefureac.

Remus Ștefureac, despre cum vor vota românii din cauza crizelor cu care s-a confruntat România în ultimii ani

„Venim după o multitudine de crize: una sanitară, care ne-a afectat pe toți, criza socială, criza energiei, război, inflație – toate aceste elemente cumva afectează moralul societăților. Pe de altă parte, toate aceste probleme ridică și numeroase provocări: pot să determine o creștere a stării de nemulțumire – ori o populație furioasă este o populație care participă (n.r. la vot).

Întrebarea este: în ce sens se va duce acest vot? Pentru că aici iar sunt niște riscuri: o populație furioasă care nu vede soluții, mobilizări ale partidelor politice – să le numim măcar normale – evident că s-ar putea să îngroașe rândul celor care votează negativ, care votează cu furie, care votează non-soluții, respectiv mesaje extremiste, formule radicale, care atrag atenția și sunt mai ușor de comunicat.

Cumva reprezintă și o descărcare a frustrărilor și a furiei, dar la finalul zilei aceste mesaje nu au în spate niște vectori care pot să rezolve problema sistemului educațional, problema infrastructurii, problema serviciilor sanitare. Pe de altă parte, este și o responsabilitate a partidelor normale să nu cadă în această capcană”, a mai explicat politologul la Europa FM.