Remus Ștefureac, directorul general al INSCOP Research, spune că evoluţia intenţiei de vot măsurate pentru principalele partide în ultimii doi ani (iunie 2021 – iunie 2022) şi cu un an înainte de primul test electoral, alegerile europarlamentare din iunie 2024, relevă că ”erodarea la guvernare a afectat ceva mai mult PNL pentru că s-a aflat cel mai mult la guvernare, în timp ce, în cazul PSD, care se află la guvernare de un an şi jumătate, erodarea la guvernare începe să îşi producă efectul.
Anunțul directorului INSCOP Research
Cum stă USR în sondaje
”Scorurile principalelor patru partide încep să se strângă, ceea ce sugerează o competiţie strânsă pentru alegerile europarlamentare, dacă se va menţine acesta tendinţă de erodare a partidelor de la guvernare şi de creştere a celor din opoziţie. Prin urmare, cu un an înainte de primele alegeri, toate partidele au timpul necesar pentru a-şi calibra mesajele, politicile, acţiunile astfel încât să modifice această tendinţă. Deşi dificil, nu este chiar imposibil, însă sunt vitale înţelepciunea politică, o conectare mai bună cu agenda reală a populaţiei, o capacitate de comunicare mult îmbunătăţită şi, mă încăpăţânez să o spun, responsabilitate, onestitate, rezultate şi cât mai puţin populism deşănţat”, a precizat politologul Remus Ştefureac.
Remus Ștefureac, despre cum vor vota românii din cauza crizelor cu care s-a confruntat România în ultimii ani
„Venim după o multitudine de crize: una sanitară, care ne-a afectat pe toți, criza socială, criza energiei, război, inflație – toate aceste elemente cumva afectează moralul societăților. Pe de altă parte, toate aceste probleme ridică și numeroase provocări: pot să determine o creștere a stării de nemulțumire – ori o populație furioasă este o populație care participă (n.r. la vot).
Întrebarea este: în ce sens se va duce acest vot? Pentru că aici iar sunt niște riscuri: o populație furioasă care nu vede soluții, mobilizări ale partidelor politice – să le numim măcar normale – evident că s-ar putea să îngroașe rândul celor care votează negativ, care votează cu furie, care votează non-soluții, respectiv mesaje extremiste, formule radicale, care atrag atenția și sunt mai ușor de comunicat.
Cumva reprezintă și o descărcare a frustrărilor și a furiei, dar la finalul zilei aceste mesaje nu au în spate niște vectori care pot să rezolve problema sistemului educațional, problema infrastructurii, problema serviciilor sanitare. Pe de altă parte, este și o responsabilitate a partidelor normale să nu cadă în această capcană”, a mai explicat politologul la Europa FM.