Participanţii au fost primiţi de preşedintele mexican Felipe Calderon la Castelul Chapultepec. Subiectul central de pe agenda discuţiilor va fi răspunsul la criza datoriilor din zona euro, într-un moment în care Uniunea Europeană se pregăteşte să ia o decizie privind dimensiunea scutului său împotriva acestei crize. Delegaţiile noneuropene de la G20 văd în Europa principala ameninţare la creşterea economiei mondiale şi, fiecare din ele, a făcut apel la statele din zona euro să se doteze cu un zid de protecţie eficient.
Cele trei delegaţii din zona euro (Germania, Franţa şi Italia) şi cea a Uniunii Europene, care este de asemenea membră a G20, au venit la rândul lor pentru a da asigurări că Grecia, obligată să-şi restructureze datoria publică, va rămâne un caz izolat. Resursele Fondului Monetar Internaţional ar urma să fie de asemenea un subiect important de dezbatere. FMI a anunţat în ianuarie că se află în căutarea sumelor necesare pentru majorarea cu 500 de miliarde de dolari a capacităţii sale de împrumut. Până acum, numai zona euro s-a angajat să contribuie, promiţând 150 de miliarde de euro (circa 200 de miliarde de dolari).Reuniunea ar urma să se închidă duminică prin publicarea unei declaraţii comune.
Pe de altă parte, ministrul brazilian de finanţe Guido Mantega a declarat, înaintea deschiderii oficiale a reuniunii, că statele emergente vor furniza resurse suplimentare Fondului Monetar Internaţional odată ce ţările europene îşi vor întări protecţia împotriva crizei zonei euro. Ţările emergente pun şi o a doua condiţie: adoptarea unei reforme care se le ofere o mai mare putere de decizie în cadrul FMI, a spus Mantega, la sfârşitul unei reuniuni cu omologii săi din aşa-numitul grup BRICS (Brazilia, Rusia, China, India şi Africa de Sud).