În timp ce statele din vestul Europei mută transportul de marfă de pe rutier pe feroviar, România vrea să închidă aproape jumătate din calea ferată
Să facem un simplu exercițiu de imaginație: luăm toată marfa dintr-un tren de marfă și o încărcăm în camioane. Care este efectul? Ei bine, o poluare de câteva ori mai mare decât în cazul transportului pe calea ferată. De altfel, tocmai acesta este riscul major dacă Master Planul General de Transport va primi, anul viitor, toate avizele necesare, sub forma pe care o are acum. Și unul dintre semnalele de alarmă trase de specialiști. Iar implicațiile nu se opresc aici: pe partea de călători, zeci de localități din mediul rural urmând să fie izolate de restul țării. Totul pornește de la „ideea că 40% din rețeaua de cale ferată ar putea fi redusă“, subiect intens dezbătut anul acesta.
Luna trecută, Ministerul Transporturilor a lansat Master Planul în dezbatere publică. Forma finală urmează să fie aprobată de Bruxelles. „Vor fi necesare avize din partea Comisiei Europene, să se armonizeze cu politicile europene, nu doar avizul de mediu“, spune Ștefan Roșeanu, consultant pe segmentul de transport feroviar la Bruxelles. Potrivit unor surse din industria feroviară, Comisia Europeană nu ar fi de acord cu astfel de policiti, în contextul în care toate țările investesc în practici pentru stoparea poluării.
„În Master Plan există o informație falsă care spune că liniile secundare (n.r. – 40% din rețeaua totală) înseamnă doar 1% din trafic. În realitate aceste linii acoperă 15-20% din traficul național. Practic, nu s-a luat în calcul traficul generat de operatorii privați de călători și de cei de marfă“, explică Roșeanu.
Despre intentia Guvernului Ponta, capital.ro a scris in vara acestui an. Articolul poate fi citit aici:
S-a aprobat! Jumătate din calea ferată, tăiată la fier vechi
O scurtă privire asupra traficului de marfă duce volumul înregistrat doar de CFR Marfă la peste 13 milioane de tone în primul semestru al acestui an, din care aproape 9 milioane au fost transportate pe liniile secundare. Și, după cum spunea Roșeanu, la acest volum se adaugă cel înregistrat de operatorii privați. Grosso modo, în procente, aproape 70% din totalul traficului de marfă pe calea ferată se realizează pe liniile secundare.
„Pe linia Titu-Târgoviște-Pietroșița, unde operează Unifertrans, în stația Fieni, avem o fabrică de ciment Lafarge. De asemenea, pe linia Bacău-Piatra Neamț-Bicaz avem o altă fabrică Lafarge, care transportă 95% din marfuri pe calea ferată“, oferă un detaliu Iulian Măntescu, preşedintele Federaţiei Mecanicilor de Locomotivă, în cadrul unei conferinţe de presă susţinute la sediul CNS „Cartel Alfa“. Cu alte cuvinte, cei doi, transportatorul și producătorul, au de suferit în egală măsură. Iar exemplele pot continua, la capitolul linii secundare fiind punctate și: Medgidia – Tulcea, Făurei – Tecuci, Roșiori – Alexandria – Zimnicea, Ploiești Vest – Târgoviște Nord. De celalată parte, există riscul ca foarte mulți oameni să rămână fără singurul mijloc de transport disponibil, fără a lua în calcul disponibilizările din sectorul feroviar. Ce ar trebui făcut? În primul rând, punctează Roșeanu, ar trebui dezvoltate programele de modernizare pe anumite linii, astfel încât să se poată circula cu 160 km la oră. Însă, pentru acest lucru sunt necesare investiții majore, de câteva sute de milioane de euro, anual.
Reprezentanții din industria feroviară spun că, deși în document sunt date exemplele unor țări europene care au ajustat dimensiunea rețelei feroviare, totuși în cazul României nu poate fi vorba de așa ceva.
40% din rețeaua de cale ferată ar putea fi redusă
În Master Plan există o informație falsă care spune că liniile înseamnă doar 1% din trafic. În realitate, aceste linii înseamnă 15%-20% din traficul național. Practic, nu s-a luat în calcul traficul generat de operatorii privați de călători și de cei de marfă.
Ștefan Roșeanu, consultant pe segmentul de transport feroviar la Bruxelles