Marcel Ciolacu vrea să schimbe organizarea administrativ-teritorială a țării
Premierul României, Marcel Ciolacu, a primit undă verde să pregătească o lege care ar putea schimba complet organizarea administrativ-teritorială a țării. Planul său este să reducă numărul de județe de la 41 la 8, plus București.
Practic, multe județe și localități mici ar dispărea, fiind unite cu altele mai mari, iar comisiile județene vor fi unite. Scopul legii este să se economisească bani din bugetul de stat.
Pentru a crea legea, PSD va forma o comisie specială, care va include lideri politici importanți, precum președintele Camerei Deputaților, șefii asociațiilor de municipii și consilii județene, dar și alți reprezentanți, inclusiv primari din orașe și comune.
Proiectul de lege va fi discutat în coaliția de guvernare, apoi trimis în Parlament pentru aprobare.
Reacția primarului general al Capitalei
Nicușor Dan nu consideră că această propunere este abordarea corectă. El consideră că reorganizarea teritorială este necesară.
Totuși, edilul a întâlnit frecvent astfel de anunțuri care nu s-au concretizat, de aceea preferă să vadă un proiect concret, detaliat, înainte de a se lua o decizie. În opinia sa, o astfel de schimbare nu poate fi realizată doar prin desemnarea unor persoane precum Băluță sau Neacșu, ci este nevoie mai întâi de studii serioase, urmate de implicarea factorilor politici și de o dezbatere publică pe baza unei propuneri bine fundamentate.
Comuniștii, de exemplu, înainte de reforma din 1968, au petrecut doi ani studiind modul în care să echilibreze județele, să coreleze distribuția populației și să decidă amplasarea industriei.
„Da, am văzut știrea, numai că nu cred că în felul ăsta trebuie să se procedeze. Adică am văzut așa de multe știri de genul vom face, nu vom face și să nu se întâmple nimic după aceea, că prefer să văd un proiect scris pus pe masă. Evident că reorganizarea teritorială a României trebuie făcută.
Vă aduc aminte că inclusiv comuniștii, înainte de 1968, când s-a făcut ultima dată reorganizarea teritorială din România, au studiat vreo 2 ani și au studiat acolo cum s-au priceput ei în anii ’60, cu aparatul de stat comunist și așa mai departe, dar, totuși, s-au făcut niște studii despre cum e bine să se echilibreze județele, unde e populația, ulterior, unde trebuie dusă industria și așa mai departe.
Nu poți să vii și să spui îi desemnez pe, nu știu, pe Băluță și pe Neacșu să reorganizeze teritorial România. Trebuie să ai niște studii întâi, după care, evident, să aduci și factorul politic și să aduci o formă pe care să o pui în dezbatere publică. Așa cum am spus, și această discuție este necesară, dar ea trebuie precedată de studii, studii care să spună care sunt disfuncționalitățile în relația între un mare oraș, să zicem, Cluj Napoca, ca să nu spun București, între Cluj Napoca și Florești și câteva din localitățile satelit, o chestiune.
Câte din județele din România se justifică din punctul de vedere al distanțelor față de centrele de dezvoltare, câte din comunele din România reușesc să supraviețuiască, adică trebuie să existe niște studii care să descrie niște realități și, în baza acestor realități, să creionăm niște direcții. Și abia după aceea, același colectiv ar trebui să propună o împărțire administrativ-teritorială.
Deci, așa, la ochi, ceea ce noi știm din administrație, sunt niște probleme, sunt probleme cu comune care nu se mai justifică, e o relație dezechilibrată între mari orașe și localități din jur, și Bucureștiul e un exemplu, Cluj Napoca e un alt exemplu, și există județe care sunt mult prea mici pentru ca o dezvoltare care este în general generată de mari poli de dezvoltare, cum sunt marile orașe, sunt județe în apropierea acestor poli de dezvoltare, care ar fi bine să fie incluse într-o regiune mai mare. Pe scurt, astea ar fi problemele regionalizării, dar trebuie să avem niște studii.
Oricum ar fi, și eu am mai răspuns la întrebarea asta, reorganizarea administrativ-teritorială nu poate să se întâmple mai devreme de 2028. Pentru moment sunt niște primari, niște președinți de Consilii Județene, care au niște mandate primite de la oameni. Deci mai devreme de 2028 nu se poate întâmpla și e foarte bine. Dacă vrem să facem să se aplice din 2028, e bine să începem să lucrăm de acum, dar cum am spus, cu studii și cu specialiști”, a spus edilul în cadrul unei intervenții TV.
Organizarea administrativ-teritorială a României
România este împărțită administrativ în 41 de județe, iar această împărțire reprezintă unul dintre nivelurile de organizare ale țării. Pe scurt:
- NUTS I: 4 macro-regiuni.
- NUTS II: 8 regiuni de dezvoltare.
- NUTS III: cele 41 de județe.
- NUTS IV: municipii și comune.
Ultima mare schimbare în organizarea administrativă a avut loc în 1968, când s-a renunțat la modelul pe regiuni și raioane, inspirat de Uniunea Sovietică, și s-au reintrodus județele. Județele create în 1968 erau mai mari și mai puține decât cele din trecut.
Inițial, România avea 39 de județe și Bucureștiul, care era administrat separat, deși era reședința județului Ilfov. În 1981, s-au creat două județe noi, Giurgiu și Călărași, iar județul Ilfov a fost transformat într-un sector agricol sub București. În 1997, Ilfov a devenit din nou județ.
În prezent:
- Județul Timiș este cel mai mare, cu 8.697 km².
- Județul Ilfov este cel mai mic, cu 1.583 km².
- Suprafața medie a unui județ este de aproximativ 5.809 km².
