Într-un moment crucial al dezbaterilor politice, România ar putea trece printr-o reorganizare administrativ-teritorială semnificativă. Proiectul de regionalizare propune o nouă structură a țării, cu 12 regiuni care ar modifica profund harta administrativă actuală. Această schimbare ar implica, printre altele, comasarea județelor și redefinirea unor teritorii, inclusiv a capitalei.
Cum ar arăta harta: 12 regiuni administrative
Conform proiectului, România ar urma să fie împărțită în 12 regiuni mari, ceea ce ar implica desființarea unor județe actuale.
De exemplu, județul Crișana Maramureș ar încorpora teritoriile actualelor județe Satu Mare, Maramureș și Bihor. Totodată, regiunea Transilvania Nord Vest ar fi formată din Sălaj, Bistrița Năsăud, Cluj și Mureș.
Capitala, București, nu ar mai funcționa ca o unitate administrativă de sine stătătoare, ci ar fi inclusă în regiunea Muntenia Sud. Această regiune ar integra județele Ilfov, Ialomița, Călărași, Giurgiu și Teleorman.
Inițiative legislative și rezistență parlamentară
Tema reorganizării administrative nu este o noutate în spațiul public, însă până acum nu a produs schimbări concrete. Ultima modificare majoră a structurii teritoriale a avut loc acum 42 de ani.
În mai 2023, deputatul Tudor-Vlad Benga, fost membru USR, a propus un proiect de lege care viza reducerea numărului de județe la 12 și comasarea mai multor localități. Cu toate acestea, inițiativa sa a fost respinsă de ambele camere ale Parlamentului.
Recent, PSD a anunțat formarea unui grup de lucru care să elaboreze un proiect concret privind reforma administrativ-teritorială. Purtătorul de cuvânt al partidului, Lucian Romașcanu, a declarat că această echipă are termen aproximativ șase luni pentru a formula o propunere legislativă.
„Astăzi a avut loc o şedinţă a Consiliului Politic Naţional, în care s-au discutat chestiuni guvernamentale, legislative, cât şi chestiuni politice şi de organizare. În ceea ce priveşte partea guvernamentală şi legislativă, ca prioritate s-a stabilit pentru perioada imediat următoare înfiinţarea unui grup de lucru al PSD, care să propună un proiect de lege pentru reforma administrativ-teritorială a României, o promisiune pe care clasa politică a făcut-o de foarte mult timp şi pe care nu am îndeplinit-o încă”, a declarat Romașcanu.
Beneficiile vizate ale reformei
Reorganizarea teritorială are drept scop reducerea costurilor administrative și îmbunătățirea eficienței serviciilor publice.
„Acest lucru va veni în sprijinul reformei, astfel încât să eficientizăm administraţiile locale şi să existe firesc, ca o consecinţă imediată, şi o reducere a cheltuielilor de administrare a autorităţilor locale, dar şi o eficientizare în sprijinul oamenilor prin această reformă”, a explicat purtătorul de cuvânt al PSD.
De asemenea, Romașcanu a subliniat necesitatea consolidării serviciilor publice în comunitățile locale.
„Există nevoia de consolidare a unor comunități locale, există nevoia de a consolida serviciile publice și serviciile statului din comunitățile respective”, a mai adăugat acesta.
Nicușor Dan: Reorganizarea administrativ-teritorială trebuie făcută pe baze concrete
Primarul Capitalei și candidatul independent la alegerile prezidențiale, Nicușor Dan, a comentat marți, 14 ianuarie, despre modalitatea corectă de a aborda reforma administrativ-teritorială a României. El a subliniat că acest proces nu trebuie realizat „în sedii de partid” sau într-un mod pripit, cu scopul de a reduce cheltuielile statului, ci trebuie să se bazeze pe studii fundamentate și pe consultări cu experți în domeniu.
Edilul a exprimat pe Facebook că reorganizarea teritorială este o problemă foarte serioasă, care necesită o analiză aprofundată și abordări concrete înainte de a implementa schimbările.
„Reorganizarea administrativ-teritorială nu se face în sedii de partid și în nici un caz pe genunchi având ca scop exclusiv reducerea cheltuielilor. Este un subiect extrem de serios care se abordează la masă cu specialiști și numai pe baza unor studii fundamentate. Este esențial să ne bazăm pe lucruri concrete înainte de a desemna pe cineva pentru a face aceste schimbări”, a afirmat Nicușor Dan.
În viziunea primarului, orice decizie legată de reorganizarea teritorială trebuie să fie bazată pe informații clare și precise despre nevoile fiecărei regiuni și despre modul în care acestea pot fi eficientizate. El a subliniat importanța unui studiu detaliat care să analizeze factorii precum distanțele față de centrele de dezvoltare și viabilitatea comunelor.
Este esențial să ne bazăm pe lucruri concrete
Aceste elemente sunt esențiale pentru a înțelege care sunt zonele care necesită sprijin suplimentar și care au potențialul de a se dezvolta.
„Este esențial să ne bazăm pe lucruri concrete înainte de a desemna pe cineva pentru a face aceste schimbări”, a adăugat edilul Capitalei.
În ceea ce privește rolul factorului politic în procesul de reorganizare, Nicușor Dan a declarat că acesta trebuie să intervină doar după ce sunt obținute informațiile și soluțiile necesare. Politicul nu ar trebui să influențeze deciziile bazate pe studii tehnice și analize obiective.
„Factorul politic trebuie adus în discuție abia după ce avem informațiile necesare și soluțiile care să răspundă necesităților cetățenilor. Informații precum distanțele față de centrele de dezvoltare și viabilitatea comunelor sunt elemente esențiale pe care trebuie să le analizăm. La fel și identificarea disfuncționalităților existente între mari orașe precum București sau Cluj și localitățile învecinate. Apoi, pe baza acestor studii, putem propune o împărțire administrativ-teritorială care să reflecte realmente nevoile regiunilor și să ducă în final la dezvoltarea reală a tuturor zonelor”, a spus primarul.
Acesta a subliniat că, o dată obținute aceste informații, se poate ajunge la o propunere de reorganizare administrativ-teritorială care să răspundă realităților din teren și care să sprijine dezvoltarea regiunilor.
Nicușor Dan a punctat și importanța identificării disfuncționalităților care există între mari orașe, cum ar fi București sau Cluj, și localitățile învecinate.
