Societăţile de asigurări fac presiuni asupra parlamentarilor pentru a nu promova proiectul de lege privind înfiinţarea Corpului Experţilor şi Evaluatorilor Tehnici Auto din România (CEETAR) pentru că le este teamă că vor fi obligate să plătească daunele corect şi la timp, a declarat marţi preşedintele Asociaţiei Societăţilor de Service Auto Independente, Cristian Muntean.
"În realitate, lor (societăţilor de asigurări – n.r.) le este teamă că vor fi puse în situaţia să plătească daunele în mod transparent, corect, ceea ce nu se întâmplă în acest moment. Poliţa RCA are motive să crească doar pentru că aşa vor asigurătorii, nu din cauza înfiinţării CEETAR", a explicat Cristian Muntean.
El a spus că acest proiect nu este unul nociv, aşa cum greşit au transmis reprezentanţii companiilor de asigurări şi cei ai Autorităţii de Supraveghere Financiară ci, din contră, poate genera scăderea preţurilor pentru asigurările auto şi reducerea termenelor de plată a daunelor şi de efectuare a reparaţiilor.
Potrivit sursei citate, scăderea preţurilor poliţelor va fi susţinută, odată cu înfiinţarea Corpului de Experţi, de reducerea cu 70% a numărului de inspectori de daună, angajaţi ai companiilor de asigurări, de la 1.500 câţi sunt în prezent, pentru că munca acestora poate fi preluată de 400 – 450 de experţi independenţi. În plus, costurile cu deplasarea acestor inspectori, dar şi cu sediile companiilor de asigurări din fiecare judeţ, vor fi reduse şi nu vor mai pune presiune pe preţurile RCA.
"În România există 20 de companii de asigurări autorizate RCA, care sunt obligate să aibă centre de constatare de daună în fiecare judeţ. 20 ori 40 de judeţe înseamnă 800 de sedii. Experţii CEETAR vor avea un sediu în fiecare judeţ, deci sunt necesare doar 40 de sedii", a explicat preşedintele ASSAI.
În plus, expertul va putea face evaluările pentru orice societate de asigurări, ceea ce va duce la spargerea monopolului pe această piaţă şi va scuti păgubitul de a fi pus în faţa unui act de adeziune, respectiv constatarea făcută de angajatul companiei de asigurări, pe care nu o poate contesta decât în instanţă. Însă, un astfel de proces durează, de regulă, peste trei ani şi este foarte costisitor.
Cristian Muntean crede că proiectul este respins de către companiile de asigurări pentru că duce la scăderea profiturilor acestora în condiţiile în care, în prezent, asigurătorii îşi rotunjesc profiturile prin reducerea daunelor plătite asiguraţilor şi prin prelungirea termenelor de plată a acestora.
"Vă prezint cinci moduri prin care sunt reduse despăgubirile: evaluarea incompletă a daunei auto, soluţii tehnice ieftine în dauna calităţii şi siguranţei rutiere, direcţionarea reparaţiilor în unităţi service care acceptă condiţiile financiare impuse de asigurător în detrimentul calităţii şi siguranţei rutiere (caz în care contractele dintre asigurător şi service sunt nocive pentru client); plata în regie proprie, caz în care suma este cu 50% – 70% mai mică decât costurile reale al reparaţiei, iar dacă nu se contestă în 30 de zile, se consideră acceptată. În plus, noua normă RCA, care a intrat în vigoare de la 1 ianuarie 2015, cu dedicaţie, prevede acordarea unei despăgubiri cu 30% – 50% mai mică, în caz de daună totală. Şi asta pentru că evaluarea se face la preţul pieţei pentru maşinile considerate similare", a subliniat preşedintele ASSAI.
În opinia sa, piaţa second hand din România prezintă disfuncţionalităţi care pot vicia procesul de evaluare. În plus, se poate lua în calcul o singură ofertă, nu media pieţei.
Reprezentantul ASSAI a dat exemple şi în privinţa modalităţilor folosite de companiile de asigurări pentru întârzierea plăţii daunelor. În primul rând, programarea păgubitului RCA cu întârziere la constatarea daunei. De asemenea, sunt cazuri în care către păgubit nu sunt transmise documentele necesare pentru efectuarea reparaţiilor. Acestea sunt primite, uneori, cu o întârziere de 30 de zile, deşi compania de asigurări este obligată să le înmâneze pe loc. În plus, sunt cazuri în care dosarul de daună este introdus, abuziv, în cercetări pentru 90 de zile, fără explicaţii sau compensaţii pentru păgubit. De asemenea, la reconstatare, care are loc în aproape 90% din cazuri, termenul se prelungeşte cu două săptămâni, deşi compania de asigurări trebuie să transmită acceptul în trei zile. În plus, sunt cazuri în care inspectorul de daună rătăceşte documente care au fost deja înregistrate la asigurător şi trebuie aduse din nou.
"Plata daunei în termen legal este o excepţie în România. Au loc întârzieri chiar şi de 100 de zile, deşi termenul legal este de 10 zile. Vorbim de o disfuncţionalitate majoră a întregului sistem", a explicat Cristian Muntean.
În opinia sa, înfiinţarea Corpului Experţilor Independenţi ar rezolva o mare parte din aceste probleme.
La rândul său, Vasile Cazan, preşedintele Asociaţiei pentru apărarea drepturilor şi intereselor consumatorilor, a declarat că păgubitul RCA din România este victima perfectă pentru că nu îşi cunoaşte drepturile, nu este protejat de o instituţie (ASF ar trebui să aibă acest rol dar nu o face pentru că este plătită de companiile de asigurare) şi nu este apărat de lege.
Prin comparaţie cu piaţa din România, în Germania există un corp al experţilor auto, care sunt într-adevăr arbitri independenţi, susţine Emil Butoianu, specialist auto în Germania.
"În Germania, în cazul unui accident, nu este nevoie de prezenţa unui inspector. Maşina ajunge la service-ul independent pe care îl alege păgubitul, pe costul asigurării, clientul semnează o hârtie că lasă service-ul să se ocupe de reparaţie şi nu mai are nimic de făcut. Primeşte o maşină de la service pe care o plăteşte asigurarea, cu care nu are niciun fel de cheltuială suplimentară", a explicat Butoianu.
El a mai spus că, în Germania, păgubitul are dreptul să apeleze la un expert independent, care va fi plătit de societatea de asigurare, odată cu plata service-ului, iar acesta se luptă pentru plata reparaţiei, dar verifică şi calitatea acesteia.
În Germania, la un parc auto de 62 de milioane de maşini, există 97 de milioane de contracte de asigurare RCA şi CASCO. În România, la 4,5 milioane de maşini, există 4,8 milioane de contracte de asigurare. În schimb, la nivelul anului 2013, numărul de reclamaţii în Germania a fost de 1.161, iar în România, de 13.500.
"Germania este o piaţă de 20 de ori mai mare şi are de 12 ori mai puţine reclamaţii", a conchis Cristian Muntean.
El a mai spus că miercuri va fi organizat un miting de protest în faţa Parlamentului pentru a determina parlamentarii care acţionează în interesul unor instituţii financiare să promoveze legea de înfiinţare a CEETAR.
AGERPRES