Eduard Mavrodin, românul prezentat de presă străină drept membru al corpului diplomatic al Ambasadei României la Abuja (Nigeria) şi acuzat că ar fi înşelat un om de afaceri nigerian cu suma de un milion de naira (circa 5.200 de euro), nu este nu este şi nu a fost membru al corpului diplomatic şi consular, se menţionează într-un comunicat al Ministerului Afacerilor Externe.
"Acesta a fost detaşat (nu angajat) în MAE în perioada 2007 – 2009, ca intendent şofer, la Ambasada României la Abuja", mai scrie în comunicat.
La data de 12 mai 2010, Ministerul Afacerilor Externe a sesizat Parchetul de pe lângă Judecătoria Olteniţa cu privire la faptul că, la data de 20 septembrie 2009, domnul Eduard Mavrodin, fost intendent – şofer la nivelul Ambasadei României la Abuja, a solicitat în scris eliberarea unui titlu de călătorie în vederea întoarcerii în România, motivul invocat fiind pierderea paşaportul de serviciu în împrejurări necunoscute, au comunicat reprezentanţii MAE.
"Consecinţa acestui fapt a fost eliberarea titlului de călătorie nr. 841/142/20.09.2009. Ulterior s-a stabilit că acesta şi-a lăsat paşaportul de serviciu drept garanţie în contul unui împrumut contractat de la un cetăţean nigerian la data de 15 septembrie 2009, fiind conturate astfel elementele constitutive ale infracţiunii de fals în declaraţii, prevăzute de art. 292 Cod penal", se precizează în document.
Însă, prin rezoluţia nr. 1813/P/2010 din 4 aprilie 2011 a prim-procurorului Parchetului de pe lângă Judecătoria Olteniţa s-a dispus neînceperea urmăririi penale faţă de făptuitorul MAVRODIN Eduard sub aspectul infracţiunii de fals în declaraţii, prevăzută de art. 292 Cod penal.
Potrivit MAE, soluţia a fost întemeiată pe dispoziţiile art. 228 al. 6 Cod procedură penală rap. la art. 10 lit. d Cod procedură penală, considerându-se că în cauză sunt dubii cu privire la existenţa faptei, dubii care profită făptuitorului conform principiului “in dubio pro reo".
La data de 25 mai 2011 Ministerul Afacerilor Externe a formulat plângere împotriva rezoluţiei de neîncepere a urmăririi penale, plângere care a fost respinsă, apreciindu-se că soluţia dispusă în cauză este corectă. In ceea ce priveşte împrumutul, se constată că fapta este de competenţa instanţelor civile.
Citiți și:
