Ora 8:30, sediul Tribunalului Municipiului Bucureşti. Dacă n-ar fi filtrele de securitate de la intrare, clădirea în care ar trebui să se împartă justiţia în România aduce mai degrabă a centru comercial lovit de faliment.

În holul imens de la intrare, placat cu marmură, tronează încă două rânduri de scări rulante, care însă nu funcţionează. O tânără avocată, cu roba la subraţ, fustă strâmtă şi pantofi cu toc subţire îşi dă duhul urcând pe scările rulante. Paznicii îi avertizează pe toţi cei care intră: „Vedeţi că este protest. Nu ştim care săli de judecată sunt deschise şi care nu”.

La primul etaj al fostului complex comercial Junior funcţionează şi Judecătoria Sectorului 2. Pe uşi tronează însă afişe despre mişcările de protest precedente, din vară – suspendarea activităţii între orele 12 şi 14.

Ora 9:00, Secţia a VII-a Comercială a Tribunalului Bucureşti. Începe şedinţa publică. Pe rol figurează nu mai puţin de 29 de cauze. Sunt „rezolvate” în timp record: 30 de minute. Majoritatea proceselor sunt reprogramate pentru 9 noiembrie, adică peste 3 luni.

Avocaţii şi consilierii juridici prezenţi în sală primesc vestea amânarii cu indiferenţă. Unii nici nu aflaseră de protestul magistraţilor, fiind informaţi la faţa locului de colegii avocaţi.

Judecătoarea transmite părţilor că nu se primesc documente la dosar, cu excepţia delegaţiilor. Restul documentelor – pe care avocaţii le aveau asupra lor – trebuie trimise prin poştă, la registratură. Ce se va întâmpla cu ele, nu se ştie… din cauză că nici serviciile de arhivă şi registratura nu lucrau.

Efectele? Cel puţin neplăcute pentru părţile implicate: pe rolul instanţelor a rămas ieri un proces de insolvenţă în care părţile conveniseră să renunţe la judecată. Legea insolvenţei prevede că orice creditor poate solicita instanţei insolvenţa unei firme în cazul în care aceasta întârzie cu mai mult de 30 de zile plata unei creanţe de peste 30.000 de lei. Odată deschisă procedura de insolvenţă, numele firmei cu datorii este publicat în Buletinul Insolvenţei, iar şansele ca firma respectivă să primească credite de la bănci sau de la furnizori sunt aproape de zero.

Joi seară, adunarea generală a judecătorilor ce funcţionează la Tribunalul Bucureşti a decis continuarea protestelor demarate în iulie, împotriva eliminării sporurilor şi a proiectului legii unice de salarizare. Forma de protest aleasă este sinonimă cu paralizia sistemului: judecătorii nu vor mai da sentinţe, ci vor amâna termenele proceselor. Şi înmatriculările de firme noi vor fi afectate, judecătorii delegaţi pe lângă Registrul Comerţului având o singură şedinţă pe lună.

Deşi surse din Guvern au anunţat duminică seară disponibilitatea de a oferi judecătorilor  salarii comparabile cu cele din legislativ sau executiv, magistraţii nu au renunţat la blocada.

DETALII:
Citiţi aici ce efecte are protestul magistraţilor asupra mediului economic.