La fabrica Frisch & Frost dintr-un mic orășel din Austria (Hollabrunn) sunt procesate 104.000 de tone de produse, din care 48.000 de tone de cartofi. Din această cantitate, 75% merge către un singur client: McDonald’s. Rămânând în sfera procentelor, din totalul de tone de cartofi pai, 60% sunt distribuiți în restaurantele din Italia, 20-25% la cele din Austria, iar diferența la unitățile din România. Cu alte cuvinte, cartofii care ajung pe tăvile românilor sunt de pe aceeași linie de producție cu cei care ajung pe masa clientului italian sau austriac. Ca un fapt, românii consumă anual 25 de milioane de porții de cartofi prăjiți de la McDonald’s. La un calcul rapid, putem spune ca unul din doi clienți care mănâncă în aceste restaurante comandă o porție de cartofi prăjiți, în contextul în care la McDonald’s are peste 51 de milioane de clienți anuali.

De la cartoful adunat de pe câmp, la ”french frie-ul” din restaurant

Pentru Frisch & Frost, cea mai mare provocare a fost să poată cultiva diferite sortimente de cartofi în țări în care respectivele specii nu se întâlnesc (cu siguranța, pentru necunoscători, cartofii ”Agria” sau ”Innovator” nu spun multe, dar pentru McDonald’s sunt vedetele restaurantelor). Un astfel de stat este Austria, unde producătorul și-a ales cu atenție colaboratorii. Mulți dintre ei lucrează exclusiv pentru  fabrica din Hollabrunn, iar cele două producții anuale ajung în depozitele Frisch& Frost.

În fiecare zi, la poarta fabricii vin camioane cu cartofi, descărcate în depozitele aflate pe o suprafață de 22.000 de metri pătrați. În aceeași zi, de pe poarta fabricii din Hollabrunn ies 10-11 camioane cu cartofii ce urmează să fie distribuiți lanțului McDonald’s, inclusiv filialei din România.

Cartofii aduși de agricultorii din zonă sunt depozitați, cântăriți și spălați, apoi sortați (cei mici sunt folosiți pentru sortimentul ”wedges”, echivalentul cartofilor țărănești care se găsesc în restaurantele din România). Cum se face sortarea? Se iau aproximativ 20 de cartofi, iar aceștia împreună trebuie să ajungă la 2,5 m. Ce nu trece acest test se redirecționează către alte produse din cartofi. Ca o paranteză, din totalul de cartofi care ajung la fabrică se aruncă între 0,5% până la 20%. Teoretic. Pentru că totul se transformă, iar resturile nefolosite de la cartofii franțuzești sunt utilizate pentru restul produselor.

După spălare, lângă banda de producție, câteva angajate ale fabricii iau cartofii cu imperfecțiuni și-i retușează. Se spală iar și abia apoi sunt decojiți. Urmează o nouă spălare și tăierea lor. Pasul următor îl reprezintă prefierberea cartofilor. Odată terminată și această acțiune, cartofii sunt uscați și, ulterior, preprăjiți într-un ulei similar celui din orice restaurant McDonald’s (o combinație între ulei de rapiță și floarea soarelui). Cartofii sunt prăjiți pentru 40 de secunde la 185 de grade Celsius. Se lasă la prerăcit timp de 10 minute, la o temperatură între 0 și 2 grade Celsius. Urmează congelarea lor la -8, chiar -10 grade Celsius, astfel încât, atunci când sunt ambalați, să nu se rupă. Cartofii sunt ținuți la congelator aproximativ 10-15 minute.

Odată congelați se ambalează în pungi care apoi sunt depozitate în cutii, cu greutate între 750 de grame și 2,5 kilograme. Practic, întreaga operațiune din momentul în care cartofii sunt aduși în depozit și până sunt ambalați durează, în medie, o oră și 20 de minute.

Din momentul scoaterii lor din ambalaj într-un restaurant McDonald’s din România și până la servirea lor pe tavă clientului mai trec alte 3 minute. Ar mai fi de adăugat și faptul că acești cartofi au un termen de valabilitate de 9 luni de zile și că fabrica are o sală de degustare a cartofilor prăjiți, respectiv a altor produse.

În România, McDonald’s este cel mai mare lanț de restaurante din țară (65 în 21 de orașe). Potrivit datelor raportate Ministerului Finanţelor, compania a înregistrat anul trecut o cifră de afaceri de aproape 400 de milioane de lei (89,74 mil. euro). În ceea ce priveşte profitul net obţinut în 2012, McDonald’s a obţinut 4,15 milioane de lei (931.430 de euro), de peste patru ori mai mic faţă de nivelul raportat pentru 2011.