Indagra, cel mai mare târg de agricultură din România şi cel mai probabil şi din regiune, a atras şi în acest an cu mirosuri îmbietoare de pastramă, must proaspăt, viţel la proţap şi pâine coaptă pe vatră numeroşi bucureşteni, fie ei gurmanzi, curioşi sau pur şi simplu pasionaţi de agricultură, în pofida temperaturilor neprietenoase de afară.
În corturile special amenajate şi în pofida tuturor greutăţilor întâmpinate din cauza 'bolii limbii albastre', zootehnia românească a fost bine reprezentată la Indagra, unde au fost aduse nu mai puţin de 500 de animale şi de păsări, respectiv aproape 200 de vaci din rase de carne şi de lapte, majoritatea raselor care se cresc în România, şi aproape 250 de oi, multe din aceste exemplare provenind din patrimoniul genetic al Românei, dar şi 14 armăsari din Herghelia Naţională administrată de Romsilva.
Oficialii români spun că Indagra s-a dezvoltat enorm în ultimii ani, iar marele marele câştig al actualei ediţii se vede şi în faptul că "agricultorii sunt uniţi în toate domeniile de activitate". De cealaltă parte, crescătorii se mândresc cu animalele lor, dar nu ezită să atragă atenţia autorităţilor asupra greutăţilor întâmpinate, în timp ce declanşează aparatele foto, cu mulţi megapixeli, încorporate în smartphone-urile din dotare.
"Sunt primul crescător din România care a avut patru miei de la oaia cu cap negru de Teleorman, pe care i-am ţinut până la Sărbătorile Pascale. Această rasă este veche de 100 de ani pe meleagurile noastre şi este foarte rezistentă la climă şi la boală. Din fericire nu am avut probleme cu boala limbii albastre, vindem în continuare în toată ţara şi primim numai cuvinte de laudă. Afară nu vindem deocamdată. Au venit nişte spanioli la noi, dar i-am refuzat pentru că nu au vrut doar animale ci şi personal. Cum era să mă duc să muncesc la ei şi la mine în ţară să nu mai rămână nimeni. Încă este profitabil pentru că vindem şi miei şi brânză", spune ciobanul Tucă Ionel, din comuna Radoieşti, judeţul Teleorman, care deţine nu mai puţin de 180 de oi.
Chiar dacă s-a dorit ca zootehnia să fie oarecum în centrul actualei ediţii a Indagra, vedetele au fost, la fel ca în anii trecuţi, produsele tradiţionale, naturale sau ecologice, pâinea uriaşă cu cartofi de peste 70 de kilograme coaptă într-un cuptor special sau viţelul de 250 de kilograme făcut la proţap de producătorii din Fundu Moldovei, bulzul tradiţional din zona Branului, bunătăţile din peşte de Delta Dunării, toate udate din plin cu ţuică, must proaspăt stors sau pălincă.
Aş putea spune că proprietarii de animale au reuşit, cu un real succes, să-şi facă propaganda produselor proprii: pastramă, muşchi file, cârnăciori şi brânzeturi de toate tipurile şi chiar să le valorifice direct din stâna tradiţională improvizată în incinta Romexpo.
Nici utilajele şi echipamentele agricole nu puteau lipsi dintr-un târg internaţional de agricultură, iar cei interesaţi au găsit de la combine şi tractoare conduse prin GPS, la echipamentele pentru ferme, staţii de epurare, incineratoare, tancuri de răcire, hrănitoare automate pentru viţei, sau perii de masaj de masaj pentru animale.
Un nou mod revoluţionar de ambalare a produselor alimentare, "economic, igienic şi sustenabil", care păstrează şi menţine aroma şi calităţile nutritive ale produsului după prelucrarea termică, fără a apela la conservanţi, este de asemenea promovat la Indagra de o firmă de ambalaje, în colaborare cu o asociaţie înfiinţată de Chef Cezar, care şi-a propus să îndrume noile generaţii spre adoptarea unui stil de viaţă sănătos.
Cea de-a XIX-a ediţie a Indagra a fost şi gazda Forumului 16+1 – 'China şi statele din Europa Centrală şi de Est', fiind pentru prima dată când acest eveniment se desfăşoară în afara Chinei. Întâlnirea nu s-a dorit a fi doar un forum politic, declarativ, ci şi unul de business, cu un partener tot mai interesat de sectorul agricol al României.
"Republica Populară Chineză ocupă un loc prioritar în politica României de dezvoltare a relaţiilor cu ţările din Asia, iar forumul de la Indagra a reprezentat un bun prilej de a discuta în mod direct cu agenţii economici din cele două ţări, de a semna contracte sau de a iniţia alte contacte", a afirmat vicepremierul Daniel Constantin, ministru al Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, în deschiderea evenimentului. Acesta a menţionat că un producător român a semnat deja un acord, un pre-contract de export de produse din carne de bovine, document semnat la masa rotundă 'business to business' organizată pe sectoare de activitate: zootehnie, producţie vegetală, legumicultură.
Chiar dacă până în prezent nu a plecat către China niciun transport de bovine sau ovine vii, sunt în pregătire 60.000 de capete de bovine, de top, dar în eprubetă, adică material seminal.
Nu au fost uitate în acest an nici produsele bio, care au primit o atenţie specială din partea autorităţilor pentru că ele pot reprezenta de fapt brandul de ţară al produselor româneşti, chiar dacă exporturile din agricultura ecologică sunt formate încă în procente ridicate, de peste 80%, din materii prime.
"Avem peste 15.500 de operatori înscrişi în sistemul de agricultură ecologică şi peste 320.000 de hectare de teren arabil certificat. Se pare că am depăşit un milion de hectare cu floră spontană, păduri pentru fructe de pădure, păşuni şi fâneţe. În ceea ce priveşte consumul se constată o creştere a cererii din partea consumatorilor români de produse tradiţionale şi ecologice, dar şi o creştere a importurilor de astfel de produse. Deşi noi avem materii prime, sectorul de procesare este la început cu sortimente puţine şi nu foarte diversificate, dar cu mare potenţial de dezvoltare", a spus preşedintele Bio-România, Marian Cioceanu.
Indagra 2014 a adus în prim plan şi noutăţile din industria de morărit şi panificaţie care a venit cu o ofertă de produse tradiţionale, realizate însă pe baza unor reţete consacrate, mai vechi de 30 de ani. "Am pornit deocamdată cu şase astfel de produse, respectiv pâinea albă, semialbă şi neagră cu cartofi, franzela Bucureşti, împletiţii suprapuşi şi pâinea de secară, dar toate unităţile noastre au astfel de reţete", a afimat preşedintele ROMPAN, Aurel Popescu. Exemplu lor este urmat şi de unităţi din industria cărnii şi din cea a lactatelor datorită unei cerinţe, tot mai evidente, venite din partea consumatorilor, care şi-au schimbat gusturile şi caută produse de calitate.
Peste 450 de firme din 22 de ţări au fost prezente la târgul internaţional de produse şi echipamente în domeniul agriculturii, horticulturii, viticulturii zootehniei, Indagra 2014, care s-a deschis în 29 octombrie, la Romexpo, alături de alte cinci târguri cu tematici complementare şi cu tradiţie în domeniu.
Toate cele şase evenimente care au avut loc în perioada 29 octombrie – 2 noiembrie, la Romexpo, au reunit peste 700 de companii din 27 de ţări, ocupând o suprafaţă expoziţională de peste 41.000 mp. AGERPRES