Federația Rusă a făcut mai multe acuzații la adresa Republicii Moldova, iar acum Guvernul de la Chișinău reacționează. Potrivit purtătorului de cuvânt moldovean, Rusia folosește din nou retorica falsă.
Moscova a lansat mai multe atacuri și amenințări la adresa Republicii Moldova după ce a fost învestit Guvernul condus de Dorin Recean. Pe fond, purtătorul de cuvânt al noului Guvern de la Chișinău cere Federației Ruse să nu se mai amestece în treburile interne ale țării.
De asemenea, Republica Moldova mai cere Federației Ruse să nu mai profereze o retorică falsă.
”Reiterăm apelul către partea rusă de a nu admite ingerinţă în treburile interne ale Republicii Moldova. Ţara noastră a îmbrăţişat cursul european de dezvoltare, care implică respectarea unor înalte standarde în domeniul politicii lingvistice, inclusiv respectarea limbii ruse şi ai altor limbi ai minorităţilor etnice pe teritoriul ţării noastre”, a spus purtătorul de cuvânt al Guvernului, Daniel Vodă, după declarațiile Mariei Zaharova.
Federația Rusă continuă cu retorica falsă
Purtătoarea de cuvânt a Ministerului rus de Externe, Maria Zaharova, a venit cu mai multe acuzații și amenințări la adresa Republicii Moldova, însă acestea nu au fost trecute cu vederea de către purtătorul de cuvânt al Guvernului de la Chișinău, care spune că Rusia continuă cu retorica falsă.
”Din nou o retorică falsă din partea diplomaţiei ruse făcute în cadrul briefingului din 17 februarie de către reprezentanta oficială a Ministerului Afacerilor Externe al Federaţiei Ruse, prin care se menţine retorica neconstructivă şi instrumentalizarea subiectului limbii ruse în scopuri de propagandă a Federaţiei Ruse”, spune el.
Declarațiile noului prim-ministru moldovean au fost interpretate greșit
Daniel Vodă a continuat prin a spune ”colegii din presă au semnalat declaraţiile unui deputat rus, care a citat, sper neintenţionat şi absolut greşit, din cuvintele premierului Dorin Recean referitoare la demilitarizare, într-o emisiune de la un post de televiziune. Reiterez pentru oficialul rus, care nu a privit emisiunea în original, dar a decis să interpreteze cuvintele unui demnitar moldovean că, în declaraţia sa, premierul a spus ferm, că în procesul de reintegrare, ţara noastră trebuie să efectueze un lucru fundamental: demilitarizarea în regiunea transnistreană. Vrem să obţinem reintegrarea paşnică a ţării noastre prin dialog, prin negocieri şi prin diplomaţie, ca să ne recăpătăm deplin suveranitatea şi integritatea teritorială a Republicii Moldova”.
”Vreau să amintesc că ceea ce a scăpat partea rusă să menţioneze este că prim-ministrul a evidenţiat importanţa integrării economice şi sociale a cetăţenilor noştri din regiunea transnistreană. Iar prin demilitarizarea regiunii se are în vedere evacuarea trupelor ruseşti – angajament care a fost asumat de însăşi Federaţia Rusă la Summit-ul OSCE de la Istanbul din 1999”, mai spune el.
În comunicatul trimis pe Telegram, el a mai spus ”am făcut cunoştinţă cu răspunsul din 18 februarie a reprezentantei Ministerului Afacerilor Externe al Federaţiei Ruse, referitoare la învestirea noului Cabinet de miniştri, condus de premierul Dorin Recean, şi nu am văzut decât continuarea unei retorici binecunoscute şi false despre care am comunicat anterior. Reamintesc că Programul de activitate al Guvernului Recean are o denumire sugestivă: Moldova prosperă, sigură şi europeană. Iar în relaţia moldo-rusă şi participarea Republicii Moldova în cadrul platformelor regionale şi multilaterale se va ţine cont de evoluţiile legate de războiul de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei, inclusiv repercusiunile negative ale acestuia asupra regiunii şi a Republicii Moldova.
Efectele directe ale războiului asupra Republicii Moldova
Președintele Republicii Moldova a participat la Conferința de la Munchen, acolo unde a explicat efectele pe care războiul din Ucraina le are asupra țării sale.
”La München, am discutat cu premierul Norvegiei, Jonas Gahr Støre, căruia i-am mulţumit în special pentru sprijinul acordat de către ţara sa prin intermediul Fondului de reducere a vulnerabilităţii energetice pentru a oferi compensaţii cetăţenilor noştri. La fel, am discutat şi despre ameninţările de securitate la adresa noastră şi din regiune”, spune ea.