Cat de important este zvonul pentru tranzactiile din piata de capital?
De multe ori, zvonul este mai important decat insasi informatia reala. Sunt multi cei care actioneaza inainte de a verifica autenticitatea informatiei. Piata de capital fiind un mecanism extrem de dinamic, este normal ca brokerii sa reactioneze prompt la zvonuri. Poti pierde atat daca actionezi, cat si daca nu actionezi prompt intr-o asemenea situatie.
Ce impact au zvonurile asupra brokerilor acum, cand se poate spune ca piata de capital a ajuns la maturitate?
Orice piata de capital reactioneaza la zvonuri, inclusiv bursele internationale cu renume. Daca nu contravin legii, zvonurile sunt generatoare de tranzactii, pentru noi, ca piata. Tot zvonurile genereaza si oportunitati pentru brokeri. Exista insa si exceptii, cu efect negativ asupra pietei de capital din Romania. Chiar revista Capital a scris despre cazul Stirom si contractul de novatie, un caz in care impactul a fost cert negativ asupra tranzactiilor si valorii actiunilor societatii Stirom.
Cat de frecvente sunt zvonurile lansate si care este frecventa celor intamplatoare?
Foarte greu de apreciat. Pentru cei 3.100 de emitenti listati la Bursa Electronica Rasdaq, ar trebui facut un sondaj in randul mai multor brokeri pentru a le diferentia. Sunt cei care resimt cel mai puternic efectele acestor fenomene.
Ce mod de abordare are un broker cand primeste o informatie incerta?
Intrebati la sursa. Brokerii sunt cei mai in masura sa raspunda la aceasta intrebare. Din ce stiu eu, reactiile sunt diferite, probabil in functie de temperament, de informatiile detinute despre compania in cauza….
Cum se pot proteja investitorii impotriva zvonurilor aruncate in piata?
Incepand cu luna mai a acestui an, Bursa Electronica Rasdaq va semna contracte de listare cu emitentii primelor doua Categorii de Excelenta. Aceasta inseamna ca brokerii vor primi imediat si in mod echitabil informatii cu privire la evenimentele importante din activitatea economica a societatilor listate in cele doua categorii. Teoretic, noi incercam, prin conditiile impuse la listare, sa asiguram investitorilor o informare corecta si cat mai completa cu privire la emitenti. Totusi, situatii de genul contractului de novatie incheiat la Stirom nu pot fi rezolvate decat prin lege si de catre institutiile abilitate sa impuna si sa aplice legea.
Mici, chiar foarte mici sunt dobanzile, atat cele oferite de banci, cat si cele platite de stat. Cu toate acestea, nu trebuie sa asteptam o crestere, ci cel mult mentinerea la actualele valori. Alternativele la plasamentele bancare si in titluri de stat nu sunt tocmai atractive; poate doar fondurile cu plasamente diversificate sa fie o varianta. Concluzia este ca desi abia acopera inflatia (daca o acopera!), dobanzile ofera totusi un castig sigur.
Dintre toate variantele traditionale de plasament, cel mai mare randament dupa primele 107 zile ale anului l-au inregistrat titlurile fondului Capital Plus. La mica distanta de performanta acestuia se situeaza fondul Transilvania. Ambele au o politica de plasament adecvata contextului pietei financiare: activele principale sunt certificatele de trezorerie si biletele la ordin, primele oferind siguranta, iar celelalte profitabilitate, este drept in conditii de risc superior plasamentelor in titluri de stat si depozite bancare.
Pentru urmatoarele trei luni este de asteptat ca situatia sa ramana neschimbata, in sensul ca tot aceste doua fonduri vor avea cele mai ridicate randamente. Fondurile de tip monetar vor inregistra rezultate cel mult apropiate de cele consemnate in prezent, ca urmare a tendintei descendente a dobanzilor. In ceea ce priveste fondurile de actiuni, ar fi o iluzie sa ne inchipuim ca, pe fondul apatiei bursiere, acestea ar putea sa recupereze distanta care le separa de liderii Capital Plus si Transilvania, inainte de inceputul toamnei.
Depozite pe o luna
Ratele dobanzilor pe termen de o luna dau impresia ca au „intepenit” la actualele niveluri. Asa ar fi logic, daca ne gandim ca mai jos de atat inseamna ca banii tinuti in banci se devalorizeaza. Insa, daca tinem cont de cat de multi bani baltesc in banci, este rezonabil sa ne gandim ca pot urma si alte reduceri de dobanzi.
Depozite pe trei luni
Ca si cele pe o luna, dobanzile pe termen de trei luni sunt cele mai expuse la eventuale micsorari. Bancile sunt foarte putin interesate sa atraga depozite pe termen scurt, ceea ce inseamna ca depozitele pe trei luni ar putea fi recompensate si cu dobanzi mai mici de 13 %, media actuala la acest termen.
Depozite pe sase luni
Majoritatea bancilor si-au asezat dobanzile pe palierul 13 – 14%. Din acest peisaj iese Banca Transilvania, insa este de presupus ca si ardelenii se vor alinia cat de curand. Fata de acum trei luni, dobanda la Transilvania este cu doar 3% mai mica, in timp ce concurenta a redus-o cu 5% si chiar 6%.
Valoarea portofoliului de actiuni a scazut putin fata de saptamana trecuta, insa ramane in apropierea sumei investite initial. Deocamdata negativ, rezultatul plasamentului in cele zece actiuni se va imbunatati pe masura ce companiile vor distribui dividendele in bani si/sau actiuni, lucru care este asteptat sa se produca in urmatoarele doua – trei luni. Prognozele privind tendintele preturilor actiunilor pe perioada mai – iulie sunt lipsite de optimism, daca nu chiar pesimiste. Putini analisti se incumeta sa prezica o crestere de ansamblu a Bursei, insa anumite titluri sunt creditate cu sanse mari de apreciere. Este vorba de cele cinci SIF-uri, Impact si Antibiotice. Specialistii din piata de capital afirma ca o revigorare generalizata a Bursei este posibila din toamna, insa in nici un caz nu trebuie sa ne asteptam la evolutii comparabile cu cele din 2002.
