Preşedintele Fiscului, Daniel Chiţoiu, se teme că firmele ar putea fi forţate, în căutare de surse de finanţare alternative la creditele bancare, să nu-şi mai plătească datoriile la stat. Actuala stagnare de pe piaţa creditelor ar putea determina firmele să se „împrumute“ la Fisc, deşi această soluţie ar fi nerentabilă atåt din cauza dobånzilor mari, cåt şi a riscului de a intra în executare silită. „Trebuie să vedem cum vor fi încasăr
Preşedintele Fiscului, Daniel Chiţoiu, se teme că firmele ar putea fi forţate, în căutare de surse de finanţare alternative la creditele bancare, să nu-şi mai plătească datoriile la stat.
Actuala stagnare de pe piaţa creditelor ar putea determina firmele să se „împrumute“ la Fisc, deşi această soluţie ar fi nerentabilă atåt din cauza dobånzilor mari, cåt şi a riscului de a intra în executare silită. „Trebuie să vedem cum vor fi încasările în ultimele luni ale anului. Este posibil ca unele firme să nu mai plătească din cauza blocării creditelor“, afirmă preşedintele Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală (ANAF), Daniel Chiţoiu. În cazul în care nu vor mai avea acces la creditele bancare, crede acesta, companiile s-ar putea orienta către „creditul“ fiscal, în ciuda majorărilor de întårziere, de 36,5% pe an, cu peste 15% mai mari decåt dobånzile bancare.
O asemenea opţiune implică riscul executării silite. „Dacă nu vor avea lichidităţi, va fi o mare problemă. Cu sistemul informatic actual intră automat în executare silită, iar interesul nostru nu este să omoråm firmele“, spune Chiţoiu.
„Avånd în vedere circumstanţele economice actuale şi lipsa acută de lichidităţi pentru tot mai multe companii, acestea s-ar putea să se afle în imposibilitatea achitării datoriilor fiscale. Pårghiile statului sunt variate – de la aplicarea de majorări de întårziere, pånă la executare silită, inclusiv popriri la terţi“, explică Angela Roşca, Managing Partner TaxHouse.
În fapt, neplata datoriilor ar implica mai mult riscuri decåt beneficii, dar situaţia nu poate fi exclusă dacă Romånia va fi afectată serios de criza financiară. „Rămåne de văzut cum va evolua criza actuală şi dacă aceste pårghii vor fi aplicate pe scară largă sau de la caz la caz“, consideră Angela Roşca. În plus, restanţele la buget, înscrise în certificatul de atestare fiscală, ar împiedica firmele să acceseze fonduri europene sau să participe la licitaţii publice.
Fiscul blochează finanţarea
Consultantul fiscal PricewaterhouseCoopers (PWC), Daniel Anghel, spune că o astfel de soluţie nu ar fi tentantă din cauza dobånzilor mari. În schimb, arată aceasta, tocmai Fiscul este cel care împinge firmele în blocaj financiar, un exemplu fiind rambursările de TVA. „O problemă spinoasă este rambursarea TVA, care, în actualul context, cånd firmele au nevoie tot mai mult de bani, s-a agravat. Sunt firme care intră în faliment sau pleacă din Romånia din această cauză“, explică Anghel.
Fiscul ar trebui să ramburseze TVA în cel mult 45 de zile. „În practică, lucrurile merg foarte greu. Durează între şase şi 12 luni din cauza controalelor“, precizează consultantul PwC.
De ce au loc aceste întårzieri care lasă fără lichidităţi o mulţime de firme? „TVA este principala sursă a bugetului, iar Guvernul angajează cheltuieli tot mai mari“, explică Anghel.
Fiscul se justifică, arătånd că nu-şi poate asuma riscul de a rambursa TVA fără verificări. „În timpul controalelor privind rambursările de TVA, se constată că 30-40% din firme au deficienţe“, susţine preşedintele ANAF.
Pentru perioada în care ar fi trebuit să beneficieze de TVA, firmele pot cere majorări de întårziere de 36,5% pe an, dar acest avantaj este considerat minor în condiţiile în care nevoia de finanţare primează.
Codul fiscal, recitit în cheia „crizei“
Pe fondul crizei financiare, firmele trebuie să caute orice soluţii care le-ar putea furniza lichidităţi, inclusiv în relaţia cu statul. Alina Rafaila, consultant fiscal PwC, spune că există încă prevederi ale Codului fiscal care ar putea fi speculate în favoarea firmelor. Este vorba despre reglementări care încalcă tratatul de aderare la UE. Un exemplu este tratamentul fiscal discriminatoriu al dobånzilor în cazul nerezidenţilor. „În perioada actuală de criză financiară, finanţarea este foarte importantă şi impozitul cu reţinere la sursă pe dobånzi contează la negociere“, consideră Rafaila.
„Impozitul pe dobånzile plătite în UE pentru împrumuturi – nu de la instituţii financiare – le este reţinut nerezidenţilor la sursă din venitul brut, fără posibilitatea deducerii cheltuielilor de dezvoltare aferente. Prin comparaţie, dobånzile plătite unui rezident sunt impozitate pe profitul net, trimestrial sau anual“, explică aceasta. Legea ar putea fi modificată dacă firmele interesate vor sesiza Comisia Europeană pentru a deschide o procedură de încălcare a tratatului împotriva Romåniei.
«Trebuie să vedem cum vor fi încasările în ultimele luni ale anului. Este posibil ca unele firme să nu mai plătească din cauza blocării creditelor.»
Daniel Chiţoiu, preşedintele Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală