Oficialii europeni susţin că această reformă va garanta, pe scurt, restabilirea încrederii cetăţenilor în mediul online, apariţia de noi locuri de muncă şi a posibilităţilor de inovare într-un domeniu aflat în permanentă schimbare: tehnologia.
 
Vivane Reding, vice-preşedintele Comisiei Europene, a declarat că reforma din protecţia datelor ar fi una dintre reformele cu adevărat remarcabille din ultimii ani. Ţinând cont că marile companii din IT cu implicaţii în Uniunea Europeană nu au avut un cadru legal cert în care să acţioneze, derapajele s-au înregistrat în număr mare, iar în cadrul seminarului organizat la Bruxelles, reprezentanţii Comisiei şi ai Parlamentului European au invocat de cele mai multe ori exemplul companiei Google. “Companiile americane au nevoie de un sistem legal precis, astfel încât să se raporteze în mod organizat la probleme specifice”, a explicat vice-preşedintele Comisiei Europene.

Dacă în urmă cu 17 ani, mai puţin de 1% dintre europeni utilizau internetul, astăzi mari cantităţi de date personale circulă pe internet, ajungând pe întreaga suprafaţă a globului. “Protecţia datelor este un drept fundamental al europenilor, însă aceştia nu simt întotdeaua că au control total asupra datelor împărtăşite în mediul online. Propunerea noastră vine să crească încrederea în serviciile online, pentru că oamenii vor fi mai bine informaţi cu privire la drepturile lor şi vor avea un control mai mare asupra acestora. Reforma va uşura activitatea companiilor şi va reduce costurile, implusionând, în acelaşi timp, apariţia de noi locuri de muncă şi sprijinul inovaţiilor în acest domeniu”, a declarat Viviane Reding în cadrul seminarului care a avut loc la Bruxelles.

Legistaţia cu privire la protecţia datelor va fi una unitară, aşadar, impunându-le companiilor care gestionează informaţiile personale din online să facă acest lucru cu responsabilitate şi transparenţă în relaţia cu cetăţenii europeni. Acţiunile birocratice implicate atrăgeau costuri de pînă la 130 mil. euro anual, iar reforma propusă de Comisia Eurpeană îşi propună să reducă astfel de cheltuieli la un nivel minim. Se vor economisi cca. 2,3 mld. euro anual, potrivit estimărilor efectuate de oficialii Comisiei. 

Despre “dreptul de a fi uitat” 

Deşi nu au fost puse la punct toate mijloacele metodologice, oficialii Comisiei Europene caută ca prin această reformă să responsabilizeze giganţii din IT şi să le ofere companiilor mici şi mijlocii un mediu legal simplu, însă sigur, care să ofere oportunităţi reale de extindere.

Companiile vor fi, mai precis,  constrânse să îi anunţe pe utilizatori atunci când au avut loc scurgeri de date (în maxim 24 de ore), se vor supune acţiunilor demarcate de către Autoritatea de Protecţia Datelor, o instituţie unitară, care trebuie să existe în fiecare stat european. Mai mult, în cazul în care un utilizator îşi doreşte să părăsească o platformă online, potrivit “dreptului de a fi uitat” (the right to be forgotten) compania este obligată să îi respecte decizia şi să îi garanteze că datele personale ale acestuia au fost distruse definitiv. Întrebaţi care vor fi metodele prin care Autoritatea de Protecţia Datelor se va asigura că această regulă este respectată, oficialii Comisiei Europene nu au putut oferi un răspuns valid, declarând că propunerea se află încă în lucru. Cert este că amenzile pe care le vor suporta companiile ce nu supun acestor reguli s-ar putea ridica până la un million de euro, sau la 2% din cifra de afaceri declarată.
În cazul în care utilizatorul îşi doreşte să păstreze datele de pe o astfel de platformă, propunerea înaintată de către Comisie spune că acesta le va primi ataşate unui fişier utilizabil – trebuie precizat că această sintagmă nu a fost clarificată de către oficialii Comisiei – astfel încât utilizatorul să aibă libertatea de a-şi transfera datele pe o altă platformă online, aşa cum dictează “regula portabilităţii datelor” din propunere (data portability).

Reforma din protecţia datelor urmăreşte să restabilească încrederea europenilor în mediul online, prin garantarea protecţiei datelor personale împărtăşite pe internet, fie că este vorba despre informaţii cu privire la viaţa personală, profesională sau publică, fie că este vorba despre un nume, un text, o fotografie, o adresă de e-mail, un cont sau detalii bancare, fie că este vorba despre postările de pe reţelele de socializare, informaţii cu privire la starea de sănătate, sau IP-ul calculatorului de pe care s-a accesat internetul.