Scăderea valorii creditelor restante în valută a avut viaţă scurtă. După cifrele cosmetizate la final de an prin restructurări şi vânzări de credite neperformante, restanţele au explodat în ianuarie.
În luna ianuarie, valoarea creditelor restante în valută a crescut cu 19,45% faţă de luna decembrie anul trecut, ajungând la 4,15 miliarde de lei. Trendul restanţelor a fost , de altfel, crescător şi anul trecut, până în noiembrie, doar în ultima lună apărând un uşor „respiro“. Conform datelor BNR, restanţele în valută au înregistrat o scădere cu 8,37% în decembrie, de la echivalentul a 3,8 miliarde lei, până la 3,47 miliarde. În tot acest timp, şi pentru creditele restante în lei evoluţia a fost continuu crescătoare, acestea urcând de la 3,81 miliarde de lei, în septembrie 2009, până la 4,62 miliarde, în ianuarie 2010. Analiştii financiari oferă diferite explicaţii pentru această evoluţie a creditelor restante în valută. Bogdan Baltazar explică fenomenul prin tendinţa de apreciere a leului manifestată în luna decembrie, în condiţiile în care majoritatea veniturilor sunt în lei. Într-adevăr, dacă în noiembrie cursul mediu leu/euro a fost de 4,2881, în decembrie, acesta a fost de 4,2248. Deasemenea, în luna decembrie, „o serie de bănci au procedat la restructurări de credite şi/sau la vânzări de pachete de credite neperformante“, explică Valentin Lazea, economist-şef al Băncii Naţionale. În plus, anumite bănci au „cosmetizat“ cifrele la sfârşit de an, pentru nişte rezultate financiare mai bune, presupune acesta. Ionuţ Dumitru, economist-şef la Raiffeisen Bank susţine că, „în general, pot apărea ocazional fluctuaţii în volumul creditelor restante de la o lună la alta, inclusiv ca urmare a unor motive tehnice“. Spre exemplu, data scadentă pentru rata lunară aferentă unui împrumut pică în ultima zi a lunii, care este nelucrătoare, iar clientul efectuează rambursarea în prima zi lucrătoare din luna următoare; în acest caz, este posibil ca banca să raporteze suma datorată de client pentru luna în curs drept restanţă, urmând să o elimine la următoarea raportare“. În luna noiembrie, „a apărut o astfel de fluctuaţie, care, în opinia noastră, ar putea fi atribuită unor motive tehnice, fără a avea un fundament economic neapărat: conform datelor BNR, creşterea creditelor restante în valută la nivel agregat în noiembrie provine aproape în totalitate din judeţul Bihor, unde creditele restante în valută au crescut de peste trei ori faţă de luna octombrie. În decembrie 2009, restanţele în valută în judeţul Bihor au revenit la nivelul din octombrie 2009“, continuă Dumitru. În ianuarie 2010, se observă o creştere generalizată a restanţelor în valută la nivelul mai multor judeţe, „ceea ce arată continuarea fenomenului de deteriorare a portofoliilor băncilor, având însă la bază fundamente economice“.
Ameninţarea şomajului
Lucian Anghel, economist-şef la BCR, afirmă că un alt motiv pentru creşterea restanţelor în ianuarie ar fi mărirea ratei şomajului. Dacă în octombrie 2009 rata şomajului era de 7,1%, în luna ianuarie 2010, a atins nivelul de 8,1%. Lucian Anghel crede că „prima parte a anului 2010 va fi destul de dificilă, deoarece veniturile disponibile vor scădea sub media de anul trecut“. Radu Graţian Gheţea, preşedintele Asociaţiei Române a Băncilor (ARB), explică rata mai scăzută a creditelor restante în valută în decembrie şi prin faptul că „în această lună, mai multe întreprinderi şi persoane au primit bonusuri de sărbători, al 13-lea salariu sau altă formă de venituri suplimentare şi astfel au putut rambursa şi ratele pentru credite“. Înregistrarea unei îmbunătăţiri a calităţii portofoliului de credite în euro în decembrie, în timp ce restanţele în moneda locală au crescut continuu, mai are drept cauză, în opinia lui Gheţea, şi faptul că majoritatea creditelor ipotecare sunt în euro şi oamenii nu-şi permit să nu le plătească, deoarece riscă să-şi piardă locuinţa. Situaţia diferă pentru creditele de consum, multe acordate în lei şi fără garanţii. Pentru deprecierea portofoliului din luna ianuarie, explicaţia preşedintelui ARB este: „aceasta este în general o lună mai proastă. Cu toate acestea, ne îndreptăm spre o situaţie economică mai bună“.
O serie de bănci au procedat la vânzări de pachete de credite neperformante. În plus, anumite bănci au cosmetizat cifrele la sfârşit de an.
Valentin Lazea, economist-şef BNR
– 8,37% este scăderea creditelor restante în valută înregistrată în luna decembrie din 2009, comparativ cu valoarea din noiembrie a aceluiaşi an
Evoluţie
Creditele restante în lei au crescut continuu, în timp ce restanţele în alte valute au înregistrat o îmbunătăţire în luna decembrie din 2009, când au scăzut cu 8,37%. În luna ianuarie, însă, acestea au crescut cu 19,45%, atingând valoarea de 4.150 milioane lei (echivalent).
Clienţii băncilor poartă povara unor întârzieri la plată pentru sume totale (la credite în lei şi valută) ce se apropie de 9 miliarde de lei
