Sănătatea creditelor acordate de bănci populației și firmelor este de la o lună la alta la cote de avarie și nu se întrevede prea curând vreun semn de stabilizare.
De parcă nu ar fi de ajuns că economia întârzie să își ia avânt și mai mult băltește în insolvențe și avansează ca melcul, tot mai multe bănci locale se confruntă cu presiuni din partea băncilor-mamă pentru a închide liniile de finanțare. Asta se resimte într-un apetit tot mai redus al băncilor de a acorda credite, ceea ce întârzie și mai mult redresarea economică, iar asta se răsfrânge asupra capacității de rambursare a creditelor.
Suntem într-un cerc vicios, în care băncile locale presate de băncile-mamă își taie singure craca de sub picioare, scăzând creditarea, în timp ce restanțele cresc de la o lună la alta. Chiar dacă băncile și-au constituit până acum provizioane suficiente, neplata creditelor pare a deveni o stare de fapt periculoasă, ca o metastază care se întinde încontinuu.
Potrivit datelor BNR, la sfârştul lunii august restanţele au urcat la 33,35 miliarde lei (7,5 miliarde euro), iar ponderea acestora a ajuns la 14,9%, cel mai ridicat nivel din toate timpurile.
Faţă de sfârşitul anului trecut, nivelul restanţelor a urcat cu 4,31 miliarde lei, iar totalul ceditelor a scăzut cu 4,66 miliarde lei, ceea ce a făcut ca ponderea restanţelor să avanseze destul de rapid, de la 12,6% la 14,9%.
Stocul restanţelor şi al creditelor neperformante e inflamat cel mai mult de segmentul companiilor, tot mai afectat de întârzierea reluării unei creşteri economice susţinute şi de înmulţirea numărului de insolvenţe. Practic, restanţele companiilor sunt de peste două ori mai mari decât ale populaţiei. În timp ce restanţele populaţiei sunt de până în 11 miliarde lei, ale companiilor au depășit 22 miliarde lei.
Pe de altă parte, deși au o pondere mai mică în totalul creditelor acordate, restanțele la valută sunt mult mai mari în valoare absolută decât cele la lei, cântărind 60,66% din total, respectiv 20,23 miliarde lei, în timp ce restanțele la creditele în lei sunt de 13,12 miliarde lei. Pe segmentul creditării în valută, restanțele au o pondere de 14,47%, în timp ce ce pe partea împrumuturilor în lei restanțele se situează la 15,58% din creditele acordate.
De neoprit
În acelaşi timp, creditele neperformante ating, de la o lună la alta, maxime istorice. La sfârşitul lunii iulie, nivelul acestora a ajuns la aproape 21%.
„Restanţele nu au cum să se oprească din creştere şi nici neperformantele. Trebuie să ai creştere economică mai solidă sau băncile să apeleze la restructurări. Până nu se va întâmpla una din astea două sau amândouă, restanţele nu vor scădea şi e greu de spus unde se vor opri. Ar mai fi varianta creşterii creditării, dar nu văd această posibilitate. Neperformantele au trecut de punctul critic (după calculele mele) de 20%, de la care încep să afecteze creşterea economică, şi estimez că vor ajunge la 35%“, spune analistul financiar Florin Cîţu.
Dacă ponderea medie pe ţară a restanţelor totale (lei și valută) este de circa 15%, în Vâlcea este de peste două ori mai mare, de 30,2%, inflamată de intrarea în insolvenţă a Oltchim. Un nivel periculos al restanţelor totale întâlnim şi în Sălaj, unde ponderea este de 27,1%. În alte patru judeţe, restanţele au ajuns să reprezinte mai mult de o cincime din totalul creditelor – Suceava, Bistriţa-Năsăud, Sibiu şi Galaţi. Chiar dacă au cea mai mare valoare a restanţelor, de 12,67 miliarde lei, bucureştenii îşi plătesc mai bine creditele decât media, ponderea restanţelor fiind de 14%. Cel mai bine îşi plătesc creditele cei din Gorj şi Dâmboviţa, unde restanţele au o pondere de 6,3%, respectiv 8,1%.
Privind defalcat, cele mai mari restanțe, ca pondere la creditele în lei, se înregistrează în Sălaj și Sibiu, cu 29,5%, respectiv 27,8%. Ponderi ridicate ale restanțelor la lei sunt și în Mehedinți (25,5%), Suceava (24,5%), Bistrița-Năsăud și Vâlcea (24,2% ambele). Cel mai bine își plătesc creditele în lei cei din Gorj și Vaslui, unde restanțele au o pondere de doar 5,9%, respectiv 9,7%.
În privința creditelor în valută, Vâlcea are de departe cea mai mare pondere a restanțelor, de peste 36%, urmată de Sălaj (cu 25,1%), Galați (21,2%), Suceava (18,4%), Alba (18,1%) și Bistrița-Năsăud (17,9%). Un serviciu de plată de excepție se înregistrează în Dâmbovița, unde ponderea restanțelor e de doar 3,9%, precum și în Olt (5,3%) și Tulcea (5,9%).
Chiar dacă își plătesc mai bine creditele decât media pe țară, bucureștenii sunt responsabili pentru 38% din restanțele totale, cu 12,67 miliarde lei, din care 3,37 miliarde lei (pondere de 13,07%) pe segmentul creditelor în lei și 9,3 miliarde lei (pondere de 14,3%) pe segmentul împrumuturilor în valută.
