valuta. Dupa ani de zile in care accesul la imprumuturile bancare a fost aproape imposibil, „pretul“ nu a parut prea mare romanilor care au vazut ca in sfarsit isi pot permite vacanta sau electrocasnicele dorite. Cum, pentru banci, un plasament la dobanzi mai bune de atat cu greu mai poate fi obtinut, concurenta a crescut rapid pe acest segment de retail. Febra consumului in rate, pe de o parte, si graba acordarii de credite pentru castigarea de cote de piata, pe de alta parte, incep insa sa isi arate tot mai mult si fata nedorita. Portofoliile de imprumuturi acumuleaza restante din ce in ce mai mari, iar rau platnicii invata sa se faca nevazuti.Pe data de 5 aprilie, restantele la creditele raportate Biroului de Credit depaseau echivalentul a 25 milioane de euro, suma fiind cu 2,86 milioane de euro mai mare decat cu o luna in urma. De departe cele mai mari restante au provenit de la imprumuturile in lei, unde ponderea o detine creditul de consum: 893 miliarde de lei (circa 24,5 milioane de euro), cu 91 miliarde de lei (circa 2,5 milioane de euro) peste valoarea inregistrata la inceputul lui martie. La aceeasi data, restantele la creditele in euro ajunse-sera la doua milioane euro (plus 300.000 de euro intr-o singura luna), iar cele in dolari la 848.000 dolari (crestere lunara cu numai 85.000 de dolari). „Cresterea sumelor restante inregistrate la noi a fost determinata, in principal, de aparitia unor noi banci si societati financiare care incep sa faca raportari“, spune Serban Epure, directorul general al Biroului de Credit. O banca mare care a inceput sa raporteze in ultima perioada la Biroul de Credit este Raiffeisen Bank. Din cele 384.600 de persoane cu credite in derulare inregistrate la Biroul de Credit 137.500, adica mai mult de o treime, aveau restante curente la inceputul lunii aprilie. 80% din conturile cu restante proveneau de la creditul de consum. O veste buna: cetateanul care nu cu mult timp in urma tinea prima pagina a ziarelor cu performanta de a avea restante la nu mai putin de 11 credite se pare ca a mai platit cate ceva intre timp. Pe 5 aprilie, recordul era detinut de doua persoane cu imprumuturi la „doar“ noua banci. La mai mult de doua banci aveau restante, insa, 24.000 de romani.Din pacate, rau platnicii au inceput sa fie si mult mai greu de gasit. Daca la creditul ipotecar sau auto bancile fac verificari riguroase, iar teama de a pierde casa ori masina taie si din dorinta clientilor de a intarzia plata ratelor, creditul de consum „doar cu buletinul“ nu-i mai sperie pe multi.„Bancile si operatorii din magazine au tendinta de a vinde foarte repede si multe date ale celor care iau credite nu se mai verifica. Jumatate dintre debitori dau adrese si numere de telefon false, iar 40% reusesc sa isi piarda definitiv urma“, spune Cristian Ionescu, managing director la Coface Intercredit, societate specializata in managementul riscului, recuperarea creantelor si urmarirea incasarilor. Compania gestioneaza in prezent 11.300 de cazuri de restante de la cinci banci si doua societati care asigura riscuri financiare si a constatat o crestere a restantelor cu 30% numai in ultimele trei luni.“Ca sa identificam un debitor efectuam, in medie, patru apeluri telefonice. Doar 39% din cei pe care ii gasim fac si promisiunea ca vor plati“, spune Ionescu. Cum reusesc sa isi piarda atat de usor urma cei carora bancile le-au acordat imprumuturi? „Cred ca de multe ori operatorii de credite din banci sau din magazine nici nu se uita atunci cand iau datele clientului. Altfel nu imi explic faptul ca au fost acceptate numere de telefon din Bucuresti cu doar patru cifre“, este de parere directorul Coface. Alte cai frecvente de a pacali banca sunt declararea unei adrese la care debitorul nu mai locuieste de mult sau indicarea unui numar de telefon mobil cu cartela. Nu putini sunt si cei care, inainte de a pleca din tara, trec inainte pe la mai multe magazine si banci de unde se imprumuta fara intentia de a mai da banii inapoi, stiind ca nu pot fi gasiti prea curand. Creditul „doar cu buletinul“ a dat idei si celor care s-au gandit ca pot face „afaceri“ cu acte de identitate pierdute, mizand pe verificarile superficiale care se fac, in special, in magazine. In astfel de cazuri, pe datornici nu-i mai poate gasi nici Politia.
Creditul de consum detine recordul restantelor
Imprumuturile de nevoi personale si cele acordate pentru achizitionarea in rate a bunurilor de folosinta indelungata furnizeaza 95% din restantierii de la care trebuie sa recupereze bani Coface Intercredit.
Rau platnicii si recordurile lor
• 137.500 de persoane, adica peste 35% din 384.600 de clienti imprumutati de banci si inregistrati la Biroul de Credit, au restante curente la data de 5 aprilie 2005.
• Din 166.300 de conturi active cu restante, 133.000 sunt pentru credite de consum, 30.800, pentru credite pe card, iar 1.700, pentru credite ipotecare si imobiliare.
• Restantele active la 5 aprilie: 893 miliarde de lei, doua milioane de euro si 848.000 dolari.
• Cea mai mare restanta individuala: 3,5 miliarde de lei la un credit in lei, 141.000 euro la un credit in euro si 24.600 dolari la un credit in dolari.
• Doua persoane au reusit sa aiba restante la noua banci, patru persoane au pacalit opt banci, 11 persoane au restante la sapte banci, 58 de persoane – la sase banci, 225 de persoane – la cinci banci, 918 persoane – la patru banci, 3.767 persoane – la trei banci, iar 19.000 de persoane sunt asteptate cu plata ratelor restante la cate doua banci.
