Cererea în creştere pentru alimentele de origine organică pe o piaţă invadată de OMG-uri a fost tradusă de unii antreprenori locali drept o bună oportunitate pentru a investi în restaurante cu specific eco. A meritat efortul? Cât de greu este să găseşti un loc unde să mănânci sănătos o ştim cu toţii. În urmă cu un an-doi, pentru majoritatea proprietarilor de restaurante, provenienţa alimentelor din meniuri nu era ceva cu care să se poată lăuda. Foarte rapid, însă, lu
Cererea în creştere pentru alimentele de origine organică pe o piaţă invadată de OMG-uri a fost tradusă de unii antreprenori locali drept o bună oportunitate pentru a investi în restaurante cu specific eco. A meritat efortul?
Cât de greu este să găseşti un loc unde să mănânci sănătos o ştim cu toţii. În urmă cu un an-doi, pentru majoritatea proprietarilor de restaurante, provenienţa alimentelor din meniuri nu era ceva cu care să se poată lăuda. Foarte rapid, însă, lucrurile s-au mai schimbat, astfel că, în prezent, există cel puţin cinci unităţi în toată ţara care au în meniuri produse certificate ecologic. Este mult, este puţin? Specialiştii în domeniul HORECA apreciază că este un număr mic, dacă ne raportăm doar la cel cu care se laudă Parisul, unde sunt cel puţin 40 de restaurante cu astfel de meniuri. Dar este, totuşi, un început.
Micile ingrediente fac diferenţa
Pentru Cornelia Marin, de profesie economist, preocuparea pentru o alimentaţie sănătoasă a venit după ce a renunţat la sportul de performanţă şi a început să aibă probleme cu menţinerea greutăţii. „Citeam orice legat de nutriţie, dar după mulţi ani, pot spune că am ajuns să ştiu cum pot să am silueta dorită şi o stare de sănătate bună“, spune proprietarul restaurantului Fibrio din Capitală. În 2005, când a făcut prima încercare de a deschide un restaurant cu mâncare bio, „oamenii nu înţelegeau ce înseamnă paste integrale sau pâine din făină integrală“, astfel că a renunţat la afacere după şase luni. Evoluţia încurajatoare a pieţei a determinat-o, însă, ca la sfârşitul lui 2008, să revină asupra acestei decizii. Bucătaria restaurantului era bine dotată, aşa că nu mai rămânea decât să intervină asupra preparatelor. „Nu m-am bazat numai pe produsele bio, pentru că acestea ar fi crescut foarte mult costul de producţie, ci le-am ales pe cele absolut necesare, precum făina integrală, laptele de capră, crema de brânză, frişca din soia etc.“ „Nişa de clienţi pentru produsele 100% bio este destul de redusă şi împărţită în cunoscători şi oameni care aleg pentru că «aşa e moda»“, spune Cornelia Marin.
Pentru alţi patru tineri din Cluj, opţiunea de a promova meniul bio a reprezentat un real succes. „Paşii importanţi au fost cei de creare a reţetelor, proces în care ne-am implicat direct, am organizat degustări şi brunch-uri «all you can eat» pentru a avea un feed-back înainte de a definitiva meniul“, a declarat Roxana Pencea, asociat al „Bistro Verde“ din Cluj. Costurile de început nu au trecut de 5.000 de euro, bani necesari pentru achiziţia câtorva maşini de gătit, frigidere, veselă, tacâmuri şi consumabile.
Marea problemă: aprovizionarea
200 este numărul mediu zilnic de clienţi dintr-un restaurant bucureştean care foloseşte în proporţie de 40% produse din agricultura ecologică
30 lei este valoarea consumaţiei medii pentru clienţii care aleg un meniu format, în principal, din ingrediente ecologice
Primii paşi
Alternativă la fast-food
Ingredientul salvator
Meniu exclusiv bio în centrul Bucureştiului