PARADOX Cheltuim mai mulţi bani în restaurante, deşi dedicăm mesei din ce în ce mai puţin timp şi numărul localurilor este în scădere. Pe de altă parte, se conturează tot mai clar conflictul dintre alimentaţia sănătoasă şi cea tip fast food. În România funcţionau, anul trecut, cu şapte la sută mai puţine restaurante, cu nouă la sută mai puţine baruri şi cu 24% mai puţine cafenele decât în 2005, se arată în-tr-un studiu al MEMRB. După intrarea în Uniunea
PARADOX Cheltuim mai mulţi bani în restaurante, deşi dedicăm mesei din ce în ce mai puţin timp şi numărul localurilor este în scădere. Pe de altă parte, se conturează tot mai clar conflictul dintre alimentaţia sănătoasă şi cea tip fast food.
În România funcţionau, anul trecut, cu şapte la sută mai puţine restaurante, cu nouă la sută mai puţine baruri şi cu 24% mai puţine cafenele decât în 2005, se arată în-tr-un studiu al MEMRB. După intrarea în Uniunea Europeană, reducerea numărului de locaţii de alimentaţie publică a continuat, în principal din cauza noilor norme din domeniu.
În general, se închid unităţi destinate clienţilor cu venituri mici şi fără pretenţii. Pe de o parte, acestea au cele mai mari dificultăţi în a asigura nivelul de igienă cerut. Pe de alta, crede Andreea Ţenescu, redactor la Food&Bar Magazine, „consumatorul este din ce în ce mai exigent în ceea ce priveşte calitatea şi este dispus să plătească mai mult pentru a primi servicii mai bune“.
Ca exemplu, în ultimele douăsprezece luni, doar într-un colţ al Capitalei, în zona din jurul străzilor Petre Ispirescu şi Mărgeanului, au ieşit din afaceri patru localuri „de cartier“.
Şi de-a lungul drumurilor naţionale pot fi văzute destule locuri de popas cu lacătul pe uşă. În unele cazuri, moartea afacerii a fost prevăzută din timp. „Ştiam că atunci când va fi gata autostrada spre mare, numărul de clienţi va scădea drastic şi, aşadar, n-a fost o surpriză pentru mine. Când s-a inaugurat ultimul tronson, am tras şi noi obloanele, pentru că am rămas accesibili doar traficului local, iar şoferii din zonă nu mănâncă la restaurant“, spune patronul unui local din apropiere de Feteşti, închis de câteva luni.
În alte situaţii, cifra de afaceri a scăzut încetul cu încetul, pe măsură ce oamenii s-au orientat spre alte locaţii cu aspect mai atrăgător. „Nu mă mai opresc la orice bombă. Oriunde aş fi, am locurile mele de luat masa, de obicei în benzinării sau în complexe comerciale de la marginea marilor oraşe. Atmosfera e mai plăcută şi, mai ales, ştii dinainte ce mănânci şi cât te costă“, explică Marian Turdean, angajatul unei firme de distribuţie din Braşov, care străbate, în fiecare săptămână, până la două mii de kilometri prin ţară la volan.
Într-adevăr, restaurantele, barurile sau cafenele cu renume, cele care prezintă, pur şi simplu, încredere sau cele care oferă ceva deosebit sau inedit, preiau, încetul cu încetul, puterea.
„2007 a însemnat un boom în ceea ce priveşte inaugurarea de localuri selecte. Se deschid subconcepte foarte bine stabilite şi s-a şi accentuat extinderea spre provincie a reţelelor deja consacrate în Bucureşti“, descrie situaţia Andreea Ţenescu. Claudia Chira, PR pentru lanţul de restaurante City Grill, care a ajuns anul trecut în Constanţa prin franciză, spune că este posibil ca expansiunea în restul ţării să continue, tot prin franciză. Şi cei de la La Mama sau Snack Attack au anunţat intenţia de a acţiona mai puternic în afara Bucureştiului.
Schimbări au loc şi în ceea ce priveşte structura pieţei. Dacă locaţiile destinate celor care îşi permit să-şi rupă măcar o oră din program se împuţinează, numărul unităţilor de tip fast food a crescut semnificativ în 2006: cu 27%, faţă de anul anterior, şi cu nu mai puţin de 55%, faţă de 2002.
„Este o tendinţă firească având în vedere schimbarea stilului de viaţă. Mulţi români sunt mai ocupaţi decât acum câţiva ani, unii nu au nici măcar timp să-şi ia pauza de prânz şi sistemul fast food este mai comod, mai facil. Nu trebuie să uităm, însă, şi de alte cauze, cum ar fi redefinirea rolului femeii în familie sau nivelul încă redus al veniturilor, care îi ţine încă pe mulţi departe de restaurantele clasice“, declară sociologul Marian Preda. El crede, totuşi, că se văd deja semnele sosirii „celuilalt val, al alimentaţiei mai sănătoase“, care ar putea să reducă ponderea fast food-urilor în preferinţele conaţionalilor noştri.
Medicul nutriţionist Alina Jiletcovici consideră că acest lucru va depinde foarte mult şi de campaniile publicitare din următorii ani. „Ministerul Sănătăţii poate ar trebui să fie cointeresat într-o acţiune de promovare activă a alimentaţiei sănătoase. Până una alta, mâncarea de fast food este la mare preţ, mai ales în rândul tinerilor, adolescenţilor şi chiar al copiilor. De partea celaltă sunt, în general, intelectualii cu venituri peste medie şi în jur de 40 de ani“, afirmă ea.
Anii ce urmează vor arăta mai clar dacă se conturează un câştigător al bătăliei dintre mâncarea sănătoasă şi cea doar gustoasă, dar şi cât de mult se va transforma piaţa sub presiunea aşteptărilor crescânde ale românilor.
55% Cu atât erau mai numeroase fast food-urile din România în 2006 comparativ cu 2002. Faţă de 2005, creşterea a fost de 27%