Realizarile lunii mai 2000 la productia industriala consolideaza trendul ascendent al cresterii economice din acest an, dupa punctul de inflexiune din luna ianuarie, cand s-a atins un minim absolut de scadere a activitatii in acest sector. Institutul de prognoza al Academiei Romane estimeaza si pentru luna iunie o crestere a indicatorului productie industriala, cu 2-3%, iar pentru trimestrul III 2000, o crestere fata de trimestrul anterior de circa 4%, ceea ce cumulat pe noua luni va insemna un spor de peste 13% fata de aceeasi perioada din 1999. Caracteristic pentru evolutia industriei in acest an este faptul ca ritmul de crestere a exportului devanseaza ritmul de crestere a productiei industriale, respectiv 28,9% la export fata de 3,4% la productie. Din totalul livrarilor industriei pe primele cinci luni, de126.467 miliarde lei, 21,65% reprezinta exportul, sustinut in mare masura de sectoarele indusriei prelucratoare.
Astfel cota exportului a fost la bunuri de folosinta indelungata de 70,7%, la bunuri de capital, de 43,1%, la bunuri intermediare, de 35,6%, iar la bunurile de uz curent, de 4,1%.
Agricultura nu sustine industria usoara
Balanta comerciala pe grupe de marfuri evidentiaza importante excedente la: metale comune si articole din acestea (fonta, fier, otel, aluminiu) +288,9 milioane USD, materiale textile si articole din acestea +161,8 milioane USD (excedent rezultat din compensarea incasarilor de 777,2 milioane USD din export de imbracaminte cu platile la importul de materiale si accesorii pentru productia in lohn, de 615,4 milioane USD), incaltaminte si parti din acestea +171,1 milioane USD, lemn si articole din lemn +152,3 milioane USD. Deficitele comerciale cele mai mari s-au inregistrat la grupele: produse minerale -348,2 milioane USD, deficit generat in procentaj de peste 80% de importurile mult sporite de combustibili (s-au importat in primele patru luni din acest an cu 7% mai mult titei, cu 24% mai mult carbune, cu 43% mai multe gaze naturale, cu 31% mai multe produse petroliere si cu 24,8% mai multa energie electrica decat in aceeasi perioada din 1999). Alte grupe de marfuri cu deficit sunt: masini, aparate si echipamente electrice, aparate de inregistrat si reprodus sunetul si imagini TV – 205,2 milioane USD, motoare, cazane, turbine si aparate mecanice – 200,2 milioane USD, ca si la o serie de bunuri intermediare pentru productie cum sunt: produse chimice -165,9 milioane USD, bumbac -105,3 milioane USD si piei brute si tabacite -85,8 milioane USD. O discutie speciala comporta deficitul la grupa de produse alimentare, bauturi si tutun, de -100,7 milioane USD. Desi in 1999 s-a inregistrat o crestere a productiei agricole cu 5%, fiind de altfel singura ramura care a realizat un trend pozitiv, totusi exportul sau din acest an, de numai 23,6 milioane USD, nu acopera nici macar importul de tigari, tutun de 39 milioane USD din perioada ianuarie – aprilie 2000.
O alta caracteristica a cresterii productiei industriale in semestrul I 2000 o constituie caracterul sau energointensiv. Pentru a obtine o crestere cu 3,4% a productiei in primele cinci luni ale anului, a fost necesara asigurarea unor resurse de energie primara mai mari cu 8,3% fata de anul precedent, in expresie fizica (tone combustibil conventional) ceea ce a majorat factura energetica la import cu 24,9% peste nivelul anului precedent. Aceasta in conditiile in care si stocurile de benzina si motorina la producatori s-au diminuat fata de inceputul anului. Daca la titei, carbune, gaze naturale, destinatia productiva este evidenta, cresterea importului de produse petroliere cu 31% pe primele patru luni fata de aceeasi perioada din 1999 ar putea fi explicata si prin cresterea desfacerilor catre populatie la pompe, cifra de afaceri la vanzarile de carburanti in perioada 1 ianuarie – 30 aprilie fiind cu 23,1% mai mare decat cea obtinuta in aceeasi perioada a anului precedent.
De remarcat ca aceasta crestere se inscrie pe fondul unei scaderi a puterii de cumparare a populatiei salariate cu 11,8% in primele cinci luni ale anului. Ca o alta exceptie putem mentiona segmentul pietei autoturismelor, care a inregistrat in primele patru luni cresteri cu 5,7%. Evolutia pozitiva a economiei din semestrul I a permis si o restrangere a somajului cu 41.800 locuri de munca, la care se adauga 28.100 locuri de munca neocupate.