Noul acord cu FMI ar urma să fie semnat pe un an. Coincidenţă sau nu, monitorizarea reformelor şi a cheltuielilor bugetare ar trebui să se încheie chiar înaintea campaniei electorale.
Autorităţile de la Bucureşti au decis ca, imediat după finalizarea acordului stand-by aflat în derulare, să fie parafat un nou acord. Spre deosebire de înţelegerea actuală care se va încheia în aprilie, următoarea va fi de tip precautionary stand-by, însemnând că Fondul Monetar Internaţional (FMI) va continua să monitorizeze o serie de criterii agreate cu Guvernul şi că va împrumuta România numai în situaţii excepţionale.
„Gândiţi-vă la el (la noul acord n.r.) ca la o poliţă de asigurare. Cumperi o asigurare pentru maşina personală şi singura dată când o vei folosi este când vei avea un accident. Dar tu speri că nu vei avea un accident, speri că vei face o treabă bună conducând maşina. Cu toate acestea, se poate întâmpla să ai un accident fără să fie vina ta“, a explicat Jeffrey Franks, şeful misiunii FMI.
Continuarea reformelor
Detaliile noului acord vor fi stabilite la sfârşitul lui ianuarie, după ce delegaţia Fondului va negocia condiţiile cu Guvernul. Potrivit preşedintelui Traian Băsescu, înţelegerea se va axa pe consolidarea fiscală, adică pe reformarea şi reducerea cheltuielilor publice, simplificarea fiscalităţii, inclusiv a administrării taxelor, reforma sănătăţii, prin introducerea sistemului de coplată a serviciilor, absorbţia fondurilor europene şi modificarea legislaţiei muncii.
„Nu cred că vor fi condiţii noi în afară de continuarea reformelor structurale, începute spre finalul lui 2010, privind cheltuielile mari cu salariile şi pensiile. În plus, cred că va fi inclus un pachet de reformare a instituţiilor statului. În primul rând, ar trebui vizat procesul în care se fac investiţiile. Este o problemă în funcţionarea acestora, fapt dovedit de numărul mic de investiţii care intră în România şi de slaba absorbţie a fondurilor europene“, consideră analistul economic Alexandru-Nicolaie Chidesciuc. De altfel, oficialii FMI au precizat, cu ocazia virării penultimei tranşe de împrumut, că Guvernul trebuie să pună în aplicare pe deplin reformele aprobate şi să menţină controlul strict al cheltuielilor. Printre priorităţi, FMI a enumerat absorbţia fondurilor structurale şi plata arieratelor statului.
„În acest moment, este importantă continuarea reformelor şi implementarea măsurilor din acordul curent. O parte din acestea sunt încă în curs de a fi rezolvate, de exemplu, problema arieratelor din sectorul public. Din acest punct de vedere, este benefică menţinerea unei anumite presiuni a instituţiilor internaţionale“, spune analistul economic Laurian Lungu.
Tentaţia pomenilor electorale
Noul acord ar trebui să fie o garanţie că Guvernul nu va devia de la planul de reformare a cheltuielilor bugetare. Cu FMI pe post de girant, România ar putea să se împrumute la dobânzi rezonabile de pe pieţele externe pentru a-şi finanţa deficitul bugetar şi ratele scadente la datoria publică.
Altfel spus, FMI va continua să supravegheze Guvernul ca să nu ia decizii politice eronate care să afecteze echilibrul bugetar. O criză politică este văzută atât de analiştii economici români, cât şi de cei străini drept principalul risc care pândeşte România în 2011. Experţii Bank of America-Merrill Lynch au apreciat că vestea continuării acordului cu FMI este bună întrucât mediul politic va rămâne relativ instabil şi în acest an.
„Riscul major pentru România în 2011 este deteriorarea situaţiei politice“, crede şi Alexandru Chidesciuc. O criză politică ar echivala cu blocarea acordului şi, implicit, cu lipsa finanţării cheltuielilor, pentru că niciun investitor nu ar mai împrumuta România fără asigurarea dată de FMI.
Riscul politic va creşte în 2012, un an cu două campanii electorale majore, în care tentaţia Guvernului de a mări cheltuielile pentru a câştiga voturi va fi foarte mare. Întâmplător sau nu, viitorul acord va fi semnat doar pentru un an, şi nu pentru doi, aşa cum este cel actual. Astfel, monitorizarea FMI ar urma să se încheie în aprilie anul viitor, chiar înaintea campaniei pentru locale.
UPDATE: Şeful misiunii de evaluare a FMI, Jeffrey Franks, a declarat miercuri că un acord de doi ani cu România ar avea mai mult sens decât unul de un an.
"Vom discuta perioada noului acord cu autorităţile de la Bucureşti. Are sens un acord pe doi ani, dar nu am stabilit nimic. Vom fi flexibili în negocierile cu partea română", a declarat Franks.
Delegaţia FMI va sosi la Bucureşti pe 25 ianuarie.
Vrem să câştigăm o mai mare încredere pe pieţele externe. Acordul cu Fondul Monetar şi Comisia Europeană a fost avantajos pentru România.
Gheorghe Ialomiţianu, ministrul finanţelor
3,6
miliarde de euro este suma estimată care ar urma să fie împrumutată de la FMI prin noul acord de finanţare care va fi parafat în aprilie 2011