Mediul de afaceri local cu un ochi plånge, cu altul råde. Sau, cel puţin, zåmbeşte, pentru că, deşi confruntate cu lipsa de finanţare din partea băncilor, companiile romåneşti mai au o alternativă, apelul la fondurile de private equity. În prima jumătate a acestui an, fondurile de private equity au investit circa 200 de milioane de euro în companiile autohtone, din totalul de 251 de milioane de euro alocate întregii Europe de Sud-Est. „«Industria
Mediul de afaceri local cu un ochi plånge, cu altul råde. Sau, cel puţin, zåmbeşte, pentru că, deşi confruntate cu lipsa de finanţare din partea băncilor, companiile romåneşti mai au o alternativă, apelul la fondurile de private equity.
În prima jumătate a acestui an, fondurile de private equity au investit circa 200 de milioane de euro în companiile autohtone, din totalul de 251 de milioane de euro alocate întregii Europe de Sud-Est. „«Industria private equity» este şi va continua să aibă succes în regiune în actualele circumstanţe ale crizei financiare, pentru că reuşeşte să se concentreze asupra valorii adăugate“, spune Robert Luke, preşedintele Asociaţiei Fondurilor de Investiţii Private din Sud-Estul Europei (SEEPEA) şi director general al GED Capital. „În condiţiile în care companiile obţin din ce în ce mai greu acces la credit, iar IPO-urile sunt puţin probabile în 2009, ne aşteptăm ca activitatea private equity să înflorească.“
De la debutul crizei pe piaţa autohtonă, se vorbeşte deja despre faptul că regulile pe piaţă au început să fie făcute de către cumpărători, iar companiile, considerate pånă acum de investitori ca fiind supraevaluate, vor trebui să îşi regåndească poziţia de pe care încep o negociere în vederea unei eventuale preluări sau a unui aport de capital din partea unui investitor de portofoliu.
Desigur, interesul acestora faţă de potenţiale ţinte de pe piaţa locală este cu atåt mai ridicat, iar acest tip de investitori se află într-o poziţie oarecum privilegiată faţă de colegii lor de pe pieţele vestice. „Investiţiile din această zonă a Europei au fost realizate utilizånd împrumuturi bancare într-o măsură mult mai mică în comparaţie cu ţările occidentale, chiar şi înaintea debutului crizei financiare internaţionale“, atrage atenţia Irina Anghel, secretar general al SEEPEA, ceea ce înseamnă că limitarea finanţării prin sistemul bancar nu va afecta fondurile de private equity. Potrivit acesteia, în timp ce în alte părţi ale lumii fondurile au cåştigat în ultimii ani în principal din restructurări financiare (financial reengineering – procesul de modificare a operaţiunilor dintr-o societate pentru majorarea avantajului competitiv) ale companiilor, în această regiune politica fondurilor a rămas fidelă modelului tradiţional al tranzacţiilor orientate către potenţialul de a aduce valoare adăugată companiilor preluate.
Reticenţe ale antreprenorilor romåni
Mediul de afaceri autohton rămåne însă reţinut la astfel de propuneri. Potrivit unui studiu intern al SEEPEA, aproape 60% dintre membrii asociaţiei au indicat ca principal obstacol în calea unei evoluţii mai rapide a pieţei de private equity reticenţa antreprenorilor de a accepta investitori în structura companiilor pe care le conduc. Tocmai acea valoare adăugată de care se vorbeşte şi care se traduce prin regåndirea managementului şi a strategiilor de marketing, prin introducerea unor principii de guvernare corporatistă etc., în urma amestecului direct al investitorului privat în afacere, este cea de care se tem unele companii autohtone.
De voie sau, în multe cazuri, de nevoie, acestea îşi vor reconsidera poziţiile, spun reprezentanţii industriei de profil. „Părerea mea este că nu conştientizarea valorii adăugate pe care o aduce un fond de investiţii într-o afacere, ci mai degrabă nevoia va fi cea care îi va învăţa pe antreprenori să se îndrepte către private equity“, spune Cristian Nacu, vicepreşedinte Enterprise Investors. „Sunt multe companii care şi-au supraestimat planurile de dezvoltare, şi eu sper să realizeze că au nevoie de investitorii privaţi ca să-şi finanţeze ceea ce pånă acum finanţau din datorie“.
În plus, nici evoluţia de ansamblu a economiei romåneşti nu va fi strălucită, în măsură să atragă investitori strategici importanţi, care să îşi facă intrarea directă pe piaţă. „Ne aşteptăm la o creştere economică de doar 4% în 2009, iar investiţiile străine directe vor scădea semnificativ“, spune Horia Manda, preşedinte al Axxess Capital Partners, care administrează Balkan European Accesion Fund. „Cele mai accentuate scăderi se vor înregistra în sectoarele de construcţii, servicii financiare, retail, iar cele mai puţin afectate vor fi cele de healthcare şi business services. Exista o aşteptare prea mare din partea antreprenorilor faţă de evaluările investitorilor, dar acum au realizat că nu prea există alternative şi au devenit mai realişti“, completează acesta.
Totuşi, e greu de spus cu cåt s-au „ieftinit“ companiile romåneşti, deoarece multiplii de evaluare depind de foarte mulţi factori, de la oportunităţile pe care le oferă afacerea la evaluarea de ansamblu a pieţei sau a ciclicităţii specifice unor pieţe, independent de criza financiară, cum este cazul pieţei construcţiilor.
Fondurile nu sunt presate să iasă din afaceri
Cu toate că în această perioadă fondurile de investiţii se pot considera privilegiate, activitatea lor nu este lipsită de provocări. „Este adevărat că multiplii de intrare sunt mai mici, dar şi cei de ieşire vor fi mai mici“, spune Manda. „Pe ansamblu, randamentul poate rămåne aproximativ acelaşi, dar acum vorbim de perioade mai lungi de maturitate a investiţiei, către patru sau cinci ani“, adaugă acesta, în condiţiile în care perioada maximă de maturizare este, de regulă, de zece ani. De altfel, nu e de presupus nici că vom asista la exituri importante anul viitor. Potrivit SEEPEA, peste 57% din fondurile de investiţii spun că nu au în plan aşa ceva în următoarele 12 luni, iar aproape 43% consideră că vor face ieşiri din unele investiţii în intervalul amintit, dar pe altele le vor amåna.
Profituri mai mici în viitor
Un randament de circa zece ori suma investită, cum a fost cel al participării Advent International la Terapia Cluj, vor fi o pasăre rară, cad de acord jucătorii de pe piaţă. Aceştia au o fereastră de oportunitate care trebuie exploatată în următorii doi sau trei ani. „Băncile nu vor putea rezista mult timp fără să dea credite, pentru că acesta este principalul lor obiect de activitate“, subliniază Cristian Nacu. El adaugă faptul că tot în această perioadă este foarte posibil să apară oportunităţi de a delista companii publice şi de a le trece în domeniul privat, cu sprijinul fondurilor de investiţii.
Cu toate că anul trecut au fost ridicate fonduri însumånd nu mai puţin de 4,25 miliarde de euro pentru Europa Centrală şi de Est pentru investiţii de private equity, aceşti bani sunt în marea lor majoritate rezervaţi pentru proiecte mari, de peste 100 de milioane de euro, iar o altă provocare pentru piaţa fondurilor de investiţii este aceea de a acoperi nişa dintre aceste proiecte şi cele mici, ale fondurilor locale sau de venture capital. Pe acest segment, în zona de producţie, business services sau chiar de retail există companii foarte atractive.
Din acest punct de vedere, Romånia pare să fie vedeta regională a investiţiilor de private equity în prima jumătate a anului, după ce în perioada similară a anului trecut primul loc a fost deţinut de Polonia, care în 2008 a atras doar circa 80 de milioane de euro.
Potrivit datelor oferite de către PEREP Analytics, fondurile „private equity“ au investit 475 milioane de euro în Romånia anul trecut, în comparaţie cu cele 110 milioane de euro alocate companiilor locale în 2006. Pentru prima parte anului 2008, fondurile au investit 195,2 milioane de euro, cu aproape 30% mai puţin decåt în aceeaşi perioadă a anului trecut. Potrivit aceloraşi date, 32% din investiţiile de private equity derulate în Romånia în prima jumătate a anului curent au fost direcţionate către companii care activează în biotehnologie, urmate, cu 16%, de companiile din industria de bunuri de larg consum şi de cele care operează în segmentul de real estate şi materiale de construcţii, fiecare cu cåte 14%.
Totuşi, „nivelul investiţiilor în regiune şi în Romånia în prima parte a acestui an nu este cauzat în niciun caz de scăderea interesului fondurilor sau de indisponibilitatea acestora, ci de stăruinţa antreprenorilor de a nu reconsidera realist evaluările propriilor lor companii“, accentuează Robert Luke. Acest lucru însă se va schimba, fie că antreprenorii vor sau nu. Sumele investite ar putea creşte anul viitor, cu condiţia ca afaceriştii romåni să-şi diminueze pretenţiile şi să accepte implicarea specialiştilor din fonduri în managementul companiilor deţinute.
Robert Luke, preşedintele Asociaţiei Fondurilor de Investiţii Private din Sud-Estul Europei (SEEPEA)
Horia Manda, preşedinte al Axxess Capital Partners
195,2 milioane euro au investit, în primul semestru, fondurile de private equity în Romånia, cu o treime mai puţin decåt în aceeaşi perioadă a anului trecut
85% dintre managerii fondurilor de investiţii consideră că economia romånească va merge mai prost în 2009 decåt în acest an
