Numarul de specializari nu se reduce prin disparitia unora, ci prin regruparea mai multor optiuni sub un nume comun. De exemplu, specializarile Masini termice, Instalatii frigotehnice si climatizare, Echipamente energetice se vor regasi sub denumirea Inginerie termica.
Trebuie precizat ca acest tip de regrupare nu iseamna ca va fi necesara si o reacreditare a facultatii respective. Mai mult, restructurarea nu iseamna nici desfiintarea unor facultati si nici reducerea numarului de studenti, pentru ca cifra de scolarizare este stabilita anual prin hotarire de guvern. Anul acesta, ea s-a ridicat la 60.000 de locuri subventionate de la buget pentru ivatamintul universitar si 15.000 locuri pentru cel postuniversitar.
Mai putine specializari universitare iseamna i realitate mai multe optiuni pentru studii de master si de doctorat. De exemplu, la Politehnica, perioada de studiu se va reduce de la cinci la patru ani, ultimul an devenind an de master. Micsorarea oficiala a numarului de specializari ingineresti, de la 237 la 47, se concretizeaza prin posibila desfiintare a unor profesii care nu mai sunt cerute pe piata fortei de munca, dar si prin costuri mai mici pe cap de student.
De exemplu, daca pina acum existau trei specializari diferite, cu cite 25 de studenti, si pentru fiecare grupa un alt profesor tinea un curs de matematica, de acum iainte se va tine un singur curs pentru toti cei 75 de studenti, de catre un singur profesor, care va beneficia de un salariu pe masura eforturilor sale. Evident, ceilalti doi profesori va trebui sa-si adapteze cursurile fie pentru master, fie pentru alta facultate. in cel mai rau caz, senatul universitatii poate decide desfiintarea posturilor. incepind cel mai probabil cu anul trei, fiecare student va putea opta pentru o specializare sau alta, iar cei care doresc sa fie itr-adevar cei mai buni i domeniul respectiv vor merge la master, iar apoi la doctorat.
in 2010, diplomele vor fi recunoscute i UE
Motivul pentru care s-a ajuns aici – adica la un numar de 600 specializari, i totala neconcordanta cu piata muncii – este foarte simplu. Pina anul trecut, universitatile erau finantate i exclusivitate din bugetul de stat. Cu cit aveau mai multi studenti, cu atit fondurile primite prin minister erau mai generoase. „Daca mai ifiintam o specializare, mai primim bani pentru ica 25 de studenti. Iar citiva profesori isi vor adauga la salariul de baza o norma i plus”. Acesta era modul i care gindeau majoritatea profesorilor. Acum isa, situatia s-a schimbat, iar universitatile se vad puse i situatia de a-si gasi singure resurse financiare. Procesul va intra i curind i faza reversibila. Raportul dintre numarul de studenti si numarul de profesori – care i urma cu doi ani era de 4 studenti la un profesor, atingind cifra record de 1,2 studenti pe profesor la Academia de Teatru si Film – este acum de 7-8 studenti la un profesor, i comparatie cu media europeana de 14-15 studenti la un profesor. Cu cit raportul este mai mare, cu atit cheltuielile pe student sunt mai mici.
Pe principiul „Decit mult si fara rost, mai bine putin si prost”, i loc de un bloc de studiu de cinci ani, studentul va urma cursuri mai scurte, dar mai dese. Daca va fi interesat, va reveni pe bancile scolii. Bineiteles, contra cost. O alta tendinta i mediul universitar este importanta din ce i ce mai mare a studiilor interdisciplinare. Orice absolvent, fie ca termina Politehnica, fie ca termina Academia de Teatru si Film, ar trebui sa aiba cunostinte de legislatie si management. Alaturi de acestea, informatizarea si utilizarea Internetului, dezvoltarea segmentului de studii postuniversitare si metamorfozarea transferului pasiv de cunostinte de la profesor la elev i ivatare activa sunt tendinte remarcate de MEN i mediul universitar.
Toate aceste icercari de reforma, bine intentionate, au ca scop final, conform Conventiei de la Bologna, recunoasterea diplomelor eliberate de institutiile de ivatamint rominesti de catre universitatile din strainatate. Preconizat a se produce peste zece ani, fenomenul are la baza – conform opiniilor specialistilor – nevoia crescinda a Occidentului de forta de munca ieftina. Pentru ca o diploma recunoscuta usureaza considerabil obtinerea unui permis de munca. Asa ca la alcatuirea nomenclatorului de specializari s-a tinut cont si de actul similar adoptat de Uniunea Europeana.
Proiectul de hotarire de guvern va fi cu siguranta adoptat i aceasta toamna, iar i anul universitar 2001-2002 va fi pus i practica.