eventuala restructurare si remaniere a Cabinetului Tariceanu a crescut semnificativ. Dar asta nu e decat incalzirea, ne avertizeaza specialistii. Cel mai probabil ziua de luni, 25 aprilie, cand autoritatile de la Bucuresti vor semna tratatul de aderare la UE, va marca inceputul adevaratelor framantari legate de reorganizarea guvernamentala.„Exista un stufos aparat guvernamental, care trebuie eficientizat“, crede presedintele interimar al Partidului Democrat, Emil Boc. Alti membri ai coalitiei, mai ales din tabara liberala, au avansat chiar si perioada in care ar trebui sa se petreaca schimbarile: „probabil in luna mai sau iunie vom veni cu o noua propunere de structura a Guvernului“, a spus Bogdan Olteanu, ministrul pentru relatia cu Parlamentul, intr-un interviu acordat Rompres.Si unii analisti cred ca masura trebuie luata. „Restructurarea a fost anuntata de la inceputul mandatului, caci noii guvernanti au intrat direct in vechea organigrama. Dar cred ca acum a fost reluata intr-un moment impropriu“, spune analistul politic Stelian Tanase. Presedintele Pro Democratia, Cristian Parvulescu, crede ca la mijloc este si „o restanta cu substrat constitutional“, respectiv rezolvarea problemei Agentiei Nationale pentru Control, al carei ministru si-a dat demisia in ianuarie.In fata politicienilor de la putere stau acum doua mari provocari. Prima dintre ele este cum va fi organizat noul Cabinet. Premierul Calin Popescu-Tariceanu vorbea la un moment dat de o reducere a numarului de posturi ministeriale, de la 24 la 15. In acelasi timp, alte voci pomenesc de „mamutii“ mosteniti de la PSD, care ar trebui divizati in mai multe ministere. A doua provocare este stabilirea demnitarilor care ar trebui sa-si faca bagajele, fie pentru ca postul lor s-a desfiintat, fie pentru ca nu fac fata. Surse din Guvern spun ca printre cei vizati se numara Mircea Miclea, ministrul Educatiei, Ene Dinga, ministrul Integrarii Europene, Teodor Atanasiu, ministrul Apararii Nationale, Gheorghe Barbu, ministrul Muncii, Mircea Cinteza, ministrul Sanatatii, Sulfina Barbu, ministrul Mediului, Ionut Popescu, ministrul Finantelor Publice, si George Copos, implicat intr-un scandal legat de cumpararea Athènèe Palace Hilton.Dar cea mai mare problema va fi ca o reorganizare, ce s-ar putea intinde, incluzand si negocierile din culise, pe mai multe luni, ar putea sa insemne, in clasicul stil romanesc, si incetinirea ritmului de lucru al institutiilor publice, preocupate mai mult de ce le rezerva viitorul decat de reforma, modernizare si dezvoltare. „Acum ar trebui sa creasca performantele pe justitie, interne si finante, asa ca macar acesti titulari nu ar trebui pusi in discutie“, spune Cristian Parvulescu.Pana in prezent, Cabinetul Tariceanu a reusit sa respecte o parte din promisiuni. Cota unica de impozitare, eliminarea facilitatilor fiscale preferentiale si a reesalonarilor ori recalcularea pensiilor sunt, probabil, cele mai importante si cu efect pozitiv imediat si pe scara larga.Totusi, problemele nu au lipsit si o simpla enumerare arata ca ele afecteaza foarte mult comunitatea oamenilor de afaceri. Modificarile aduse Codului fiscal au fost catalogate de specialisti drept ilegale, iar balbele privind aplicarea noilor cote de impozit pe dividende si castiguri din piata de capital nu au facut decat sa-i infurie pe multi investitori. Marian Milut, presedintele Uniunii Nationale a Patronatelor din Romania, a spus ca noul guvern a redus la tacere dialogul social. Unii oameni de afaceri au fost nemultumiti si de dublarea cotei de impozit pentru microintreprinderi, noile accize ne ard pe toti la buzunar, iar lupta anti-coruptie mai are pana sa devina eficienta.

CINE AR PUTEA PLECA PANA LA VARA

Mircea Miclea. Ministrul Educatiei si Cercetarii, a fost acuzat de plagiat, favorizarea unei firme de soft si lansarea ideii invatamantului obligatoriu de 12 clase fara un studiu prealabil. Ene Dinga. Ministrul Integrarii se pare ca nu face fata provocarilor functiei.
Teodor Atanasiu. Pe vremea cand era presedintele Consiliului Judetean Alba, ministrul Apararii ar fi facut afaceri necurate cu bani publici.
Mircea Cinteza. Ministrul Sanatatii si-a nemultumit unii colegi prin modul in care a incercat sa rezolve criza medicamentelor compensate.
Gheorghe Barbu. Fostul presedinte al CJ Hunedoara ar avea, sustin unii jurnalisti, relatii cu lumea interlopa din zona. In calitatea sa de ministru al Muncii, nu ar fi gestionat cum trebuie problema Codului muncii.
George Copos. Ministrul de stat e acuzat de implicarea intr-o licitatie cu probleme pentru Athènèe Palace Hilton.
Ionut Popescu. Cel mai criticat demnitar, ministrul Finantelor ar avea, in opinia unora, probleme de comunicare si imagine.

CE A FACUT GUVERNUL DIN CE A PROMIS

• A introdus cota unica de impozit pe venit si profit pentru persoane fizice si juridice.
• A interzis acordarea de facilitati fiscale, esalonari si reesalonari de plata societatilor cu probleme financiare.
• A inceput recalcularea pensiilor.
• A introdus un nou sistem de compensare a medicamentelor (criticat, insa, de medici si pacienti).
• A adoptat strategiile de lupta impotriva coruptiei si de reformare a justitiei.
• A eliminat imunitatea juridica pentru fostii ministri.
• A introdus declaratia de avere detaliata.
• A introdus indemnizatia de casatorie (7 milioane).
• A demarat negocierile pentru modificarea Codului muncii.
• A inceput reevaluarea contractelor controversate incheiate de fostul guvern (EADS, Bechtel, Vinci).

MASURI CRITICATE SAU AMANATE

• Cresterea impozitelor pe cifra de afaceri a microintreprinderilor, pe dividende, pe castigurile de pe piata de capital si pe tranzactiile imobiliare.
• Cresterea unor accize (tutun, alcool, combustibili auto) si introducerea unora noi (produse considerate de lux, autovehicule).
• Modificarile aduse Codului fiscal au fost catalogate drept ilegale de juristi.
• Dublarea salariilor personalului din educatie.
• Acoperirea din fondul asigurarilor sociale a intregului cost al medicamentelor esentiale, fiecare pacient urmand a achita doar o contributie fixa minimala pentru fiecare reteta eliberata.
• Corelarea nivelului venitului minim garantat cu salariul minim pe economie.
• Majorarea alocatiei de stat pentru copii pana la circa zece euro.