Desfiinţarea pe hârtie a 2.650 de posturi, schimbarea întregului parc auto şi a echipamentelor IT din oficiile poştale sunt câteva dintre măsurile luate de managerii Poştei Române pentru „schimbarea la faţă“ a companiei.
Să apelezi la serviciile unui oficiant al Deutsche Post din München este o plăcere. În Oficiul Poştal nr. 44 din Bucureşti, însă, intri numai dacă n-ai încotro. Şi nu doar pentru că te loveşti de atitudinea blazată a angajaţilor, ci şi deoarece pentru trimiterea unei scrisori recomandate trebuie să îţi rezervi timp şi răbdare ca pentru vizionarea unui documentar despre creşterea melcilor sau îngrijirea bonsailor.
Dar, ne asigură preşedintele-director general al Companiei Naţionale Poşta Română (CNPR), lucrurile sunt pe cale să se schimbe: „Toate companiile poştale din Europa au făcut, mai devreme sau mai târziu, obiectul unei restructurări de succes“, spune Dan Mihai Toader. „Diferenţa dintre un oficiu al Poştei Române din 2007 şi Deutsche Post din 1999 nu este uriaşă“, explică el, adăugând că ritmul în care se va reaşeza organizaţia pe piaţă este acelaşi pe care l-a avut şi poşta germană atunci când, în decurs de doi-trei ani, a reuşit să devină o companie prestigioasă în sfera serviciilor poştale.
Procesul de restructurare a început deja şi urmează să fie finalizat în 2012, când, printr-o coincidenţă fericită pentru instituţie, se liberalizează şi piaţa serviciilor poştale din România. Măsurile propuse în planul de restructurare sunt mai multe, printre care poate cea mai importantă este reconversia a 2.650 de posturi. „În ciuda faptului că aceşti oameni nu îşi vor mai găsi locul în activitatea de zi cu zi a poştei, per total, anul acesta preconizăm desfăşurarea activităţii cu 37.000 de oameni, faţă de 35.000 anul trecut“, spune Toader. „Ar fi păgubos pentru noi să nu găsim, pe de-o parte, capacitatea în administraţie, pe de alta, înţelegerea în mediul sindical ca aceşti oameni să fie reorientaţi profesional, lucru pe care l-am mai realizat în ultimii ani. Compania va fi un angajator important în 2008, şi dorinţa noastră este să investim în acest personal, nicidecum să plătim salarii compensatorii pentru a-i trimite acasă pe aceşti oameni, în încercarea de a găsi alţii ulterior“, completează el. Mai exact, automatizarea activităţilor şi externalizarea operaţiunilor de transport de valori vor determina restructurarea personalului din sectoarele de procesare de numerar, şoferii, monitorii, lucrătorii din centrele de tranzit. Este însă nevoie de mai mulţi angajaţi la ghişee şi de factori poştali. Asta, şi datorită cifrei de afaceri, aflate în continuă creştere. Dacă în 2004 CNPR a încheiat anul cu o cifră de afaceri de 150 de milioane de euro, obiectivul pentru anul în curs este de 500 milioane de euro.
În ofensivă, cu 400 de blindate
În 2008, modernizările se vor axa pe lucruri mai concrete, dar care vor avea un efect imediat şi asupra imaginii organizaţiei. „Anul acesta schimbăm tehnica de calcul, care pe alocuri avea o vechime de peste cinci ani de zile“, spune Toader. „Asta înseamnă atât staţiile de lucru, cât şi imprimantele cu ace, din cauza cărora clienţii noştri aşteptau minute bune în plus. Cele 727 de maşini noi înseamnă schimbarea integrală a parcului auto, care şi el avea o vechime de până la 12 ani“. În plus, CNPR va finaliza anul acesta implementarea unui proiect prin care operează, împreună cu Group 4 Securicor, unul dintre liderii mondiali în transportul de valori, alte peste 400 de maşini blindate. Acestea reprezintă suportul logistic pentru transportul de valori şi vor constitui o lovitură de imagine, prin faptul că vor fi inscripţionate şi cu numele Poştei.
Toate acestea nu înseamnă că portofoliul de servicii este ignorat. Dacă, până nu demult, compania era „uşor dependentă de bugetul asigurărilor sociale, în sensul că 60% din volumele poştei erau realizate din activităţi legate de aceste bugete, suntem foarte încântaţi că, de doi ani, am coborât sub 25% acest volum“, spune Toader. De exemplu, comisionul pe care organizaţia îl primeşte pentru distribuirea pensiilor este de 1,03% din valoarea pensiei, care anul trecut s-a majorat cu circa 47%. „Gândiţi-vă că nu în multe activităţi se vor înregistra astfel de creşteri“, afirmă Toader.
În ciuda competiţiei din ce în ce mai puternice pe segmentul curieratului rapid, a reuşit să îşi păstreze o cotă de 96% din toată piaţa de servicii poştale. Pe de altă parte, nu au trecut nici două săptămâni de când ministrul Karoly Borbely declara că CNPR „a pierdut în competiţia legată de activitatea sa de bază“ şi că anul acesta vor fi concediaţi 1.500 de oameni. Replica lui Dan Mihai Toader la această declaraţie este că „Nu am pierdut nimic din această competiţie. Probabil că domnul ministru se referea la un lucru semnalat în proiectul de restructurare; se referea exact la acel domeniu unde deţinem 12,5%, la curieratul rapid“. El continuă spunând că Prioripost nu şi-a spus ultimul cuvânt, ci îşi păstrează avantajul, cel puţin teritorial, pe care îl are în faţa celorlalţi competitori.
Chiar dacă pentru sceptici este greu de crezut, planul lui Toader de a transforma CNPR într-un Deutsche Post autohton nu este chiar imposibil de realizat. Însă, buturuga care ar putea să-i răstoarne obiectivele este chiar mediul politic, instituţia fiind implicată într-o controversă legată de participaţia la realizarea unui proiect imobiliar privat, anchetat în prezent de DNA.
Privatizare amânata
Pe perioada restructurării, adică timp de patru ani, Poşta Română nu poate fi subiectul unei listări sau al unui contract vânzare-cumpărare. „Eventualul cumpărător al CNPR, având în vedere potenţialul imens al companiei, va avea profilul unei alte administraţii poştale care se află în expansiune sau este interesată de extinderea pe o piaţă de 22 de milioane de locuitori“, spune directorul Toader. Printre numele menţionate de managerii companiilor private din piaţă, se numără companiile de servicii poştale din Austria, Olanda sau Germania.
«Diferenţa dintre un oficiu al Poştei Române din 2007 şi Deutsche Post din 1999 nu este uriaşă.»
Dan Mihai Toader, director general, CN Poşta Română
Capital – Editia nr.13, data 2 aprilie 2008
