Resursele de energie totale din România au scăzut în 2023, anunță Institutul Naţional de Statistică (INS) în cursul zilei de vineri, 1 Noiembrie. Datele mai relevă că producţia de energie primară a scăzut cu 1,5% în anul 2023, față de aceeași perioadă a anului 2022.
Scădere a resurselor energetice disponibile în România în 2023
În anul 2023, resursele energetice totale disponibile în România au suferit o scădere de 1,1% față de anul precedent, atingând un total de 42 milioane de tone echivalent petrol (tep).
Potrivit datelor Institutului Național de Statistică (INS), această evoluție a fost influențată de reducerea producției de energie primară și a importurilor de resurse energetice, alături de un consum intern în scădere.
Scăderea producției și importurilor de energie
Producția internă de energie primară a scăzut cu 1,5%, înregistrând o valoare de 21,918 milioane tep în 2023, o scădere semnificativă față de anul precedent.
Această scădere a fost generată de reducerea producției de cărbune și țiței, chiar dacă producția de energie din surse regenerabile a avut o creștere notabilă de 21,8%, echivalentă cu 437.000 tep, iar producția de gaze naturale utilizabile a crescut ușor cu 1,7%.
Importurile de produse energetice au avut o scădere generală de 5,5% comparativ cu anul anterior, pe fondul reducerii importurilor de cărbune și cocs (cu 49%) și de țiței (cu 15,3%). Cu toate acestea, s-a remarcat o creștere substanțială a importurilor de produse petroliere, cu 29,3%, arătând o diversificare a surselor energetice.
Scăderi și creșteri în consumul final energetic
Consumul final energetic, ce include utilizarea resurselor în industrie, gospodării și alte ramuri ale economiei, a scăzut în 2023 cu 3,2% față de 2022, reprezentând o reducere de 765 mii tep.
Cele mai mari scăderi s-au înregistrat în sectorul industrial (-13,8%), în gospodării (-4,3%) și în agricultură și silvicultură (-2,7%).
Transporturile și alte sectoare economice au contracarat această scădere, cu creșteri ale consumului de 3,9% și 3,8% respectiv, în contextul unei nevoi constante de mobilitate și activități economice.
În totalul consumului final energetic, transporturile au avut cea mai mare pondere, de 33,7%, urmate de consumul gospodăriilor (32,5%) și de consumul industrial (21,3%), indicând o tendință de prioritizare a transporturilor în structura consumului de energie.
Evoluția exporturilor și consumul intern brut de energie
Exportul de energie, inclusiv energia dedicată transporturilor internaționale, a crescut cu 11,3% față de anul precedent, totalizând 7,188 milioane tep. Această creștere a exporturilor a susținut cererea externă și a contribuit la compensarea scăderilor din piața internă.
Consumul intern brut de energie pe locuitor a înregistrat o reducere de 3,6% față de anul 2022, ajungând la 1.592 kg echivalent petrol. Acest indicator arată o ajustare în funcție de cererea de consum și de eficiența energetică în diverse sectoare, ca răspuns la costurile energetice și provocările de aprovizionare.
Perspectivele energetice și rolul resurselor regenerabile
Cu toate că resursele energetice primare și importurile de energie au cunoscut o scădere în 2023, s-a observat o tendință de creștere a producției din surse regenerabile, cum ar fi energia hidroelectrică, eoliană și solară.
Acest trend sugerează o orientare către surse mai sustenabile și regenerabile, fiind în linie cu politicile europene de tranziție energetică.